Participarea evreilor in comerţul din Ţara Moldovei (sec. XV – prima jumătate a sec. XVII)
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
702 10
Ultima descărcare din IBN:
2024-04-06 16:06
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
94(=411.16)(478)"XIV-XVI" (1)
Istoria Moldovei. Republica Moldova (67)
SM ISO690:2012
DAMIAN, Victor. Participarea evreilor in comerţul din Ţara Moldovei (sec. XV – prima jumătate a sec. XVII). In: Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare, Ed. 10, 30-31 mai 2018, Chișinău. Chișinău: Institutul Patrimoniului Cultural, 2018, Ediția 10, p. 107. ISBN 978-9975-84-063-7.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare
Ediția 10, 2018
Conferința "Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare"
10, Chișinău, Moldova, 30-31 mai 2018

Participarea evreilor in comerţul din Ţara Moldovei (sec. XV – prima jumătate a sec. XVII)

CZU: 94(=411.16)(478)"XIV-XVI"

Pag. 107-107

Damian Victor
 
Institutul Patrimoniului Cultural al AŞM
 
 
Disponibil în IBN: 11 iunie 2018



Teza

Una dintre ocupaţiile tradiţionale ale evreilor care locuiau in Ţara Moldovei era comerţul. Cel mai vechi grup de evrei, pentru care comerţul era ocupaţia de bază, erau cei ce locuiau in preajma portului – Moncastro (Belgorod); ei erau stabiliţi aici din perioada Hoardei de Aur. Cel mai probabil, primii evrei, care s-au aşezat cu traiul in Moncastro, erau cei incadraţi in activităţile comerciale ce se desfăşurau la Marea Neagră. Către sec. XV, Moldova a incorporat in teritoriul său şi Moncastro (Belgorod), dar in 1484 Imperiul Otoman a cucerit acest teritoriu. In consecinţă, Ţara Moldovei a fost lipsită de cea mai mare parte a populaţiei evreieşti ce era stabilită pe teritoriul ei şi era antrenată in activităţile comerciale. In Moldova, adesea se aflau comercianţii-evrei de origine poloneză ce veneau din oraşele de vest ale teritoriului ucrainean, mai ales din Lvov, care se ocupau cu comerţul pe teritoriul cnezatului sau tranzitau teritoriul in drum spre Imperiul Otoman. O concurenţă serioasă din partea comercianţilor-evrei de origine poloneză pe piaţa de export cu vite mari cornute din Moldova a fost creată de Edictul de expulzare din cnezat a evreilor-comercianţi din Rzeczpospolita (1579), care a fost in vigoare pană in 1612, „au expulzat evreii din ţara noastră [Moldova], şi <…>, nu din altă cauză, dar din considerentul plangerii comercianţilor noşti”. Din anii ’30–’40 a sec. XVII tot mai des sunt menţionaţi evreii ca locuitori stabili in unele oraşe din cnezat (Iaşi, Botoşani) şi participand, pe langă toate, in comerţul orăşenesc. Conform afirmaţiilor lui Konrad Hiltebrant, care adesea a fost in misiuni diplomatice in Moldova in perioada 1656–1658 şi a vizitat Iaşul, a scris următoarele: „Printre locuitorii Iaşului erau mulţi evrei locali, care se ocupau cu comerţul deopotrivă cu grecii şi moldovenii”. Doar incepand cu sec. XVIII, participarea evreilor-comercianţi, care erau stabiliţi in Ţara Moldovei, este mai evidentă in viaţa economică a cnezatului. Către această perioadă, evreii sunt menţionaţi ca locuitori in Ştefăneşti, Suceava, Campulung, Cernăuţi, Bacău, Piatra-Neamţ, Galaţi, Soroca, Hotin, Orhei.