Circumstanțe ce stau la baza delimitării unui număr redus de monumente hallstattiene tarzii din a doua jum. a sec. VII - sfarșit de sec. VI a.Chr.
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
586 4
Ultima descărcare din IBN:
2018-07-05 18:12
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
902/904(478+498) (3)
Arheologie (937)
Preistorie. Vestigii preistorice, artefacte, antichități (2097)
Vestigii culturale ale diferitelor perioade istorice (3383)
SM ISO690:2012
FORMANCIUC, Andrian. Circumstanțe ce stau la baza delimitării unui număr redus de monumente hallstattiene tarzii din a doua jum. a sec. VII - sfarșit de sec. VI a.Chr.. In: Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare, Ed. 10, 30-31 mai 2018, Chișinău. Chișinău: Institutul Patrimoniului Cultural, 2018, Ediția 10, pp. 48-49. ISBN 978-9975-84-063-7.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare
Ediția 10, 2018
Conferința "Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare"
10, Chișinău, Moldova, 30-31 mai 2018

Circumstanțe ce stau la baza delimitării unui număr redus de monumente hallstattiene tarzii din a doua jum. a sec. VII - sfarșit de sec. VI a.Chr.

CZU: 902/904(478+498)

Pag. 48-49

Formanciuc Andrian
 
Instituţia Publică Centrul Raional de Cultură, „Conacul Manuc Bey”, Hinceşti
 
 
Disponibil în IBN: 8 iunie 2018



Teza

Perioada hallstattiană tarzie (a doua jum. a sec. VII – sfarșit de sec. VI i.Hr.) in spațiul extra-carpatic, in prezent este cunoscută printr-un număr relativ modest de situri. Ea corespunde cu inceputul destrămării complexului cultural Basarabi-Șoldănești in intregul său areal: de la Dunărea de Mijloc – pană in bazinul Nistrului. Se constituie mai multe grupuri culturale, cum sunt cele de la Gogoșu, Balta Verde, Barsești-Ferigele din teritoriile cuprinse intre Carpații Meridionali și de Curbură – bazinul Dunării și grupul podolian de vest/ podolian-moldav in spațiul nord-est-carpatic (Bucovina, Depresiunea Rădăuți și Podișul Moldovei de Nord), grupuri culturale care au participat direct (ca substrat) la formarea culturii getice timpurii. Identificarea monumentelor atribuite perioadei date este cauzată de o serie de circumstanțe, parțial examinate de specialiștii in domeniu precum: - dificultatea extremă a separării cronologice in baza indicatorilor cronologici disponibili in prezent, a obiectivelor arheologice din sec. VII de cele din sec. VIII i.Hr., la fel ca și separarea monumentelor de mai tarziu din sec. V de cele din sec. VI i.Hr.; - cercetările arheologice reduse din ultimii ani creează suficiente dificultăți in studierea și cunoașterea mai detaliată a acestei perioade; - este, de asemenea, important de a ține cont de faptul că numărul populației, pentru această perioadă, ca și in regiunile limitrofe, este destul de redus sau chiar mai redus ca in perioada ce i-a precedat, intensitatea siturilor fiind destul de modestă. Una din problemele dificile constă in stabilirea cu certitudine a apartenenței etnice a popoarelor care au lăsat aceste monumente. In majoritatea monumentelor de la est de Carpaţi și de la nord de Dunărea de Jos au fost sesizate materiale similare, in unele cazuri pană la identitate cu cele descoperite chiar la sud de Dunăre. In baza acestor realităţi, se poate de conchis că ele aparţineau unor grupuri de comunităţi inrudite, in majoritate tracice, și doar intr-o cantitate destul de mică și altor etnii, neexistand hiatus-uri culturale.