Numele localității Cărbuna a devenit bine cunoscut in mediul specialiștilor datorită descoperirii fortuite din anul 1961, intr-o așezare Precucuteni, a faimosului depozit cu 853 de piese (dintre care 444 de cupru). Insă cele mai multe situri arheologice inregistrate in limitele acestui sat sunt cele atribuite culturii Santana de Mureș-Cerneahov (SM-C). Primele periegheze la Cărbuna au fost efectuate in anul 1960 de L. Polevoi, care a descoperit patru așezări cu vestigii datand din sec. III-IV d.Hr. Trei dintre ele se aflau la nord-vest de sat – două pe partea stangă și una pe cea dreaptă a văii paraului Căinari, iar a patra – la sud-est de localitate, in stanga aceluiași parau. De pe suprafața așezărilor au fost colectate cioburi de vase specifice culturii SM-C și de amfore romane, iar in perimetrul uneia se observau și urme de locuințe in forma unor aglomerări de lut ars. In 1962 Gh. Sergheev semnalează cea de-a cincea așezare la vest de sat, iar la 0, 8 km V – urmele unei presupuse necropole. Toate așezările au fost incluse in repertoriul siturilor sarmatice și cerneahovene, publicat de E. Rikman in anul 1975, cu numele Cărbuna I, II, III, IV și V. Repertoriul monumentelor arheologice din r-nul Căinari, elaborat in 1993 de V. Valcu, conține aceleași cinci așezări aparținand culturii SM-C. Renumerotate insa, in ordine cronologică, după două stațiuni eneolitice, ele devin Cărbuna III, IV, V, VI și VII. Echipa de arheologi de la MNIM, care in 2007 a efectuat periegheze in hotarul Cărbunei, a inclus in raportul prezentat o listă alcătuită din 10 așezări verificate, numerotate din nou, dintre care opt conțineau vestigii atribuite culturii SM-C (patru cu un singur nivel de locuire și patru pluristratificate). Ultimele cercetări de suprafață din microzonă au fost realizate in anii 2015 și 2018 de specialiștii de la ANA și IPC, fiind identificate nouă situri arheologice, inclusiv trei așezări din sec. IV d.Hr. și una aparținand unui orizont cultural-cronologic mai timpuriu.