Planimetria şi amplasarea necropolelor culturii Belozerka la Dunărea de Jos
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
778 14
Ultima descărcare din IBN:
2023-03-30 16:37
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
902/904:726.8(478) (1)
Arheologie (935)
Preistorie. Vestigii preistorice, artefacte, antichități (2093)
Vestigii culturale ale diferitelor perioade istorice (3377)
Arhitectură (635)
SM ISO690:2012
AGULNICOV, Serghei. Planimetria şi amplasarea necropolelor culturii Belozerka la Dunărea de Jos. In: Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare, Ed. 10, 30-31 mai 2018, Chișinău. Chișinău: Institutul Patrimoniului Cultural, 2018, Ediția 10, p. 34. ISBN 978-9975-84-063-7.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare
Ediția 10, 2018
Conferința "Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare"
10, Chișinău, Moldova, 30-31 mai 2018

Planimetria şi amplasarea necropolelor culturii Belozerka la Dunărea de Jos

CZU: 902/904:726.8(478)

Pag. 34-34

Agulnicov Serghei
 
Institutul Patrimoniului Cultural al AŞM
 
Disponibil în IBN: 8 iunie 2018



Teza

Topografia necropolelor Belozerka se caracterizează prin amplasarea lor in zone de platou şi pe cumpenele de apă ale rauleţelor şi limanelor din zona stepică. Acestea se concentrau in apropierea tumulilor mai timpurii. Se caracterizează prin orientare longitudinală, alături de orientarea meridională a grupurilor tumulare timpurii. Cele mai timpurii necropole Belozerka au fost cercetate la Cazaclia, Kocikovatoe, Budurjeli, Vasilievka şi Taraclia, numărul complexelor funerare din interiorul cărora variază intre 28 (Kocikovatoe, Vasilievka) şi 80 la Cazaclia. In cazul existenţei mantalelor profilate ale tumulilor (Taraclia, Hadjilar, Strumok, Alkalia, Divizia), necropolele Belozerka alăturate aveau amplasarea meridională. In necropolele combinate, in care s-au atestat atat morminte plane, cat şi tumulare (Cazaclia, Budurjeli, Kocikovatoe, Vasilievka), predomină orientarea longitudinală. Formarea necropolelor plane se realiza in jurul unui tumul, a cărui dimensiune se remarca faţă de alţi tumuli. Ritul tumular al inmormantărilor de la Dunărea de Jos este combinat cu cel plan, fapt ce se datorează unei eventuale „hallstattizări” a culturii Belozerka. Teritoriul dintre Dunăre şi Nistru a reprezentat un spaţiu prielnic habitatului de lungă durată, in urma căruia s-au format necropole tumulare şi plane de proporţii. Ritul funerar din cultura Belozerka, la nivelul cercetărilor actuale, este in stadiul discuţiilor. Nu este exclusă influenţa culturii Noua, ale cărei necropole conţin multe tangenţe cu cele de tip Belozerka. Materialele necropolelor de tip Belozerka din teritoriul dintre Dunăre şi Nistru prezintă in sine o bază in rezolvarea unui şir de probleme legate nu numai de ritul funerar, dar şi cu referire la constituirea culturii Belozerka, in general.