Balcicul arhitectei Henrieta Delavrancea-Gibory
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
1233 177
Ultima descărcare din IBN:
2024-02-05 17:24
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
72(498)(092) (8)
Arhitectură (635)
SM ISO690:2012
TEODORESCU, Elena-Sidonia. Balcicul arhitectei Henrieta Delavrancea-Gibory. In: Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare, Ed. 9, 30-31 mai 2017, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: "Notograf Prim" SRL, 2017, Ediția 9, p. 121. ISBN 978-9975-84-030-9.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare
Ediția 9, 2017
Conferința "Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare"
9, Chișinău, Moldova, 30-31 mai 2017

Balcicul arhitectei Henrieta Delavrancea-Gibory

CZU: 72(498)(092)

Pag. 121-121

Teodorescu Elena-Sidonia
 
Universitatea „Spiru Haret”, Bucureşti
 
 
Disponibil în IBN: 1 martie 2018



Teza

Henrieta Delavrancea-Gibory (1894–1987) a fost una dintre primele arhitecte din Romania. Fiica cea mică a scriitorului Barbu Ştefănescu-Delavrancea, soră a scriitoarei și pianistei Cella Delavrancea şi a pictoriţei Niculina DelavranceaDona, Henrieta Delavrancea-Gibory a fost una dintre figurile marcante ale arhitecturii romaneşti interbelice, avand o contribuţie majoră in interpretarea modernă, funcţionalistă a tradiţiei naţionale, preocupare care şi-a găsit expresia cea mai originală in locuinţele de la Balcic, realizate intre anii 1934–1938, pentru o serie de clienți din elita vremii: vila „Vanturile, valurile” pentru generalul Gh. Rasoviceanu (1934, demolată in 2009), vila „Lupoaicei” pentru Elena PopoviciLupa şi Nae Ionescu (1934, azi dispărută), vila poetului Ion Pillat şi a pictoriţei Maria Pillat-Brateş (1934–1935), vila „Turnul lui Mugur” pentru Gh. D. Mugur (1934), vila „Balcica” pentru primarul Balcicului, Octavian Moşescu (1934), vila „Cuibul lui Roman” pentru inginerul Roman (1935, azi dispărută), vila Cancicov (1936), vila „Ghiul Hane” pentru Cecilia Constantiniu (1936, azi dispărută), vila Grigore Iunian (1935, azi dispărută), vila „Misterioasa” pentru avocatul George Gesticone şi soţia sa, Amelia Gesticone-Nădejde (1936, azi dispărută), „vila cu terase in mare” pentru Stelian Popescu (1937–1938, demolată in 2009). Tot la Balcic, Henrieta Delavrancea-Gibory reface sau extinde cateva clădiri existente, in spiritul arhitecturii vernacular-balcanice: Primăria orașului Balcic (1934–1937), casa „Hagi Geavid” pentru Eliza Brătianu (1934–1935), vila „Ghiul Serai” pentru omul politic C. Dimitriu-Dovlecel (1936). Arhitecta proiectează şi două pavilioane pentru Regina Maria, in incinta Palatului Regal de la Balcic: Pavilionul de ceai al Reginei (1935, azi in stare de ruină) și Pavilionul Grănicerilor (1936, azi vila Izbanda), rezolvări moderne, in armonie cu arhitectura oficială a celorlalte clădiri regale. Astăzi, urmele arhitectei Delavrancea in Balcic sunt din ce in ce mai şterse, unele dintre vilele ei sunt demolate, altele transformate astfel incat sunt greu de recunoscut, iar altele lăsate in paragină.