Anii 1953–1960 au intrat in istoria graficii de carte naționale ca o etapă marcată de o creștere a nivelului profesional. Arta cărții moldovenești sovietice din anii 1950–1960 se caracterizează prin tendinţa de a desăvarşi unitatea organică a elementelor cărții. Inviorarea considerabilă a tuturor proceselor artistice devine și mai pronunțată către anii 1957 și 1960, marcați de mai multe evenimente importante in plan sociocultural (Congresul I unional de constituire a Uniunii Artiștilor Plastici; Expoziția unională jubiliară, dedicată jubileului de 40 de ani ai marelui octombrie; participarea tinerilor artiști plastici sovietici la cel de-al VI-lea Festival Mondial al Tineretului și Studenților la Moscova; Decada literaturii și artei moldovenești la Moscova etc.). Dată fiind promovarea inovațiilor, in cadrul procesului editorial elementele narative și documentaliste s-au imbogățit cu forme noi convenționale de tratare ale imaginilor artistice. Unii dintre remarcabilii maeştri ai graficii de carte in această perioadă sunt Leonid Grigoraşenco, Ilia Bogdesco și Boris Nesvedov. Este perioada de ascendență a tinerilor pe atunci Igor Vieru, Aleksandr Kolosov și Aleksandr Neforosov, Zigfrid Polingher, Boris Branzei, Iacob Averbuh, Ghennadi Zikov, Vasile Țehmister, Filimon Hămuraru, Nikolai Makarenko ș. a.