Activitatea constructivă desfăşurată la inceputul secolului al XIX-lea pe teritoriile noi cucerite de către Rusia, inclusiv in Basarabia, n-ar fi decurs cu acelaşi succes fără implementarea in practică a proiectelor-model. Acestea au urgentat procesul de urbanizare a localităţilor in spiritul stilurilor europene, in limitele cărora evolua şi arhitectura rusă. Pentru prima dată, utilizarea proiectelor-model a obiectivelor arhitecturii ecleziastice, realizate in Basarabia, a atras atenţia la studierea istoriei bisericii romanocatolice Providenţa Divină din Chişinău. In unele publicaţii dedicate arhitecturii acestei clădiri au fost făcute trimiteri la primul album de proiecte-model de biserici ≪Собрание планов, фасадов и профилей для строения каменных церквей…≫, editat in Petersburg in anul 1824. Dar, deşi conţinutul albumului era cunoscut, nu a fost reprodus proiectul care ar aminti aspectul bisericii construite in Chişinău după proiectul-model. Transformarea proiectului-model in unul dintre cele mai cunoscute monumente de arhitectură din Chişinăul din perioada clasicismului, cu aspectul său final şi artistic, este rezultatul activităţii in comun a doi fraţi – I. şi L. Charlemagne, arhitecţi din Sankt Petersburg, supoziţie argumentată de autoare in această comunicare.