Zona Barladului, sub aspect geografic şi teritorial-administrativ – edificiile religioase din ținutul Barladului şi ţinutul Tutova, intrucat am considerat Barladul – ca important centru de emergenţă creştină – a radiat sub raport confesional pe o arie mult mai extinsă. De altfel, acest lucru se poate observa şi din exercitarea unei anumite autorități jurisdicţionale religioase a oraşului Barlad (prin protopopii targului) asupra ținutului Tutova; unitate arhitecturală surprinsă la vechile biserici; sub aspect cronologic, lăcașele de cult din lemn care au fost atestate pană la finele veacului al XVII-lea. Particularitatea ţinuturilor Barlad și Tutova şi trăinicia unei vieţi normale creştine au determinat şi aici ctitorirea unor lăcaşuri de cult din lemn, unele dintre ele cu adevărat interesante. Cum era şi firesc, aceste monumente religioase – de o frumuseţe simplă şi atat de necesare unei autentice trăiri spirituale ortodoxe – trebuiau să fie cercetate, prin includerea lor in marile tendinţe artistice care au imprimat originalitatea arhitecturii populare religioase medievale. Aceste biserici populare din lemn consfinţesc o viaţă religioasă de veche tradiţie, pe baza căreia a putut fi posibilă evoluţia firească a actului de ctitorire a sfintelor lăcaşuri, tocmai pentru a fi mai bine cunoscute şi pentru a reliefa asemănările şi deosebirile dintre ele şi cele din alte arii cultural-artistice romaneşti. Evidenţierea activităţii unor clerici care apar consemnaţi, importanţa lor rezidă din rolul lor economic, social şi spiritual, dar și din ingenioasele soluţii de ordin arhitectural folosite (la nivelul materialelor de construcţie, planimetriei, decoraţiei exterioare, sistemelor de boltire, compartimentării etc.).