Despre ctitorul și inchinarea unei mănăstiri vrancene
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
648 7
Ultima descărcare din IBN:
2024-02-10 01:50
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
94:271(498) (4)
Istoria generală (525)
Creștinism. Biserici și culte creștine (339)
SM ISO690:2012
CHELCU, Cătălina. Despre ctitorul și inchinarea unei mănăstiri vrancene. In: Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare, Ed. 9, 30-31 mai 2017, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: "Notograf Prim" SRL, 2017, Ediția 9, pp. 99-100. ISBN 978-9975-84-030-9.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare
Ediția 9, 2017
Conferința "Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare"
9, Chișinău, Moldova, 30-31 mai 2017

Despre ctitorul și inchinarea unei mănăstiri vrancene

CZU: 94:271(498)

Pag. 99-100

Chelcu Cătălina
 
Institutul de Istorie „A. D. Xenopol“, Iaşi
 
 
Disponibil în IBN: 1 martie 2018



Teza

In satul Vizantea Mănăstirească, din partea de nord-vest a judeţului Vrancea, se află biserica parohială cu hramul Inălțarea Sfintei Cruci, loc in care timp de cateva secole a fiinţat Mănăstirea Vizantea, vechi aşezămant monahal din ţinutul Putna. In intervenția noastră aducem clarificări cu privire la ctitorul schitului din secolul al XVI-lea și asupra momentului inchinării mănăstirii la Muntele Athos, in secolul al XVIII-lea. Cercetarea pornește de la o privire critică a pisaniei actuale a bisericii, scrisă la data de 18 septembrie 1994, care a marcat incheierea lucrărilor de restaurare, executarea picturii interioare şi sfinţirea edificiului. In textul pisaniei au fost incluse informaţii cu privire la ctitorii lăcaşului de cult, anul inchinării la Sfantul Munte şi starea acestuia in vitregiile vremurilor, pană in prezent. Pe baza mărturiilor documentare, am putut constata că in cuprinsul pisaniei s-au strecurat erori de identificare și datare a informațiilor fundamentale pentru reconstituirea trecutului istoric al așezămantului putnean, pe care le supunem atenţiei in intervenţia noastră. O altă pistă folosită in investigaţia noastră este pomelnicul scris pe un triptic de lemn, inchis cu două uşiţe, care se află, in prezent, in patrimoniul Muzeului de Istorie din Focşani. Ca urmare a faptului că Ieremia Movilă a fost notat, in cuprinsul pomelnicului, in fruntea ctitorilor, autorii recentei pisanii au incercat să innobileze trecutul aşezămantului de cult, amintindu-l, in mod eronat, pe acest domn ca prim ctitor. De aceea, coroborarea informaţiilor documentare, precum şi valorificarea rezultatelor istoriografiei problemei au dus la identificarea corectă a primului ctitor şi a datării dobandirii statutului de metoc al Mănăstirii Grigoriu de la Muntele Athos.