Filmul documentar de tranziție din perspectiva paradigmei dialogice
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
565 13
Ultima descărcare din IBN:
2023-06-24 13:08
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
791.43-92 (22)
Divertisment. Jocuri. Sport (1674)
SM ISO690:2012
BOHANŢOV, Alexandru. Filmul documentar de tranziție din perspectiva paradigmei dialogice . In: Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare, Ed. 9, 30-31 mai 2017, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: "Notograf Prim" SRL, 2017, Ediția 9, pp. 97-98. ISBN 978-9975-84-030-9.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare
Ediția 9, 2017
Conferința "Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare"
9, Chișinău, Moldova, 30-31 mai 2017

Filmul documentar de tranziție din perspectiva paradigmei dialogice

CZU: 791.43-92

Pag. 97-98

Bohanţov Alexandru
 
Institutul Patrimoniului Cultural al AŞM
 
Disponibil în IBN: 1 martie 2018



Teza

Cand se invocă conceptul de dialog și viziune dialogică asupra lumii, numele esteticianului rus M. M. Bahtin revine in prim-planul cercetărilor din științele umaniste contemporane. Principiile fundamentale ale dialogismului și polifoniei au fost definite avand la bază celebrele romane dostoievskiene (Problemel poeticii lui Dostoievski, 1929). Teoriile sale sunt formulate magistral in studiul Problema textului in lingvistică, filologie şi alte ştiinţe umaniste. Incercare de analiză filosofică (1959–1961) – o colecție de note, unele de natură aforistică: „Actul uman este un text potenţial şi poate fi inţeles (ca act uman, nu ca acţiune fizică) doar in contextul dialogic al timpului său (ca replică, ca poziţie semantică, ca sistem de motive)”. In viziunea lui Bahtin, cercetarea umanistă „devine interogare şi conversaţie, adică dialog”. Insă societatea comunistă a favorizat discursul audiovizual monologic in abordarea vieții, deformand astfel fenomenul cinematografic. Filmul documentar a fost văduvit de trăirile autentice ale oamenilor, imaginea realității fiind cosmetizată pană la refuz. De aici construcțiile stereotipe ale filmelor de nonficţiune, bazate pe comentarii din off, rigide şi anoste, lecturate de crainici radio/ TV intr-un stil patetic, care nu concordă cu mesajul nonverbal. Cand imperiul sovietic a intrat intr-o disoluţie irevocabilă, prăbușindu-se in mod lamentabil, documentarul basarabean devine „o rețea interactivă a conștiințelor”, ca să utilizăm formula bahtiniană, fiind deschis multiplelor interpretări dialogice și intertextuale. In studiul de caz, ne vom referi la documentarul Alte voci (1989) și dilogia Probă de libertate (2006), Probă de independență (2011) ale cineastului Mircea Chistrugă.