Una din activitățile zemstvei basarabene era tutelă publică, asistența (общественное призрение). In anul 1870 Uprava Zemstvei a primit sub administrarea sa instituții evlavioase (богоугодные заведения): o secție pentru copiii orfani, Spitalul Orășenesc (cu farmacie și adăpost). Zemstva a avut mare grija de secția pentru copiii orfani. Consilierul Nicolai A. Donici a fost responsabil pentru supravegherea educației copiilor. In conformitate cu dispozițiile Regulamentului din 1857, intreținerea copiilor orfani s-a efectuat in aceleași condiții, indiferent de origine. Orele de invățămant și lecții au fost repartizate după un orar special. Fetele și băieții și-au făcut studiiile după Regulamentul pentru școli parohiale. Disciplinele școlare au fost divizate după cum urmează: profesorul de Lege i-a invățat pe copii Legea Dumnezeiască, alte discipline a predat invățătoarea care avea dreptul la activitate educațională. După amiază, in timpul liber, băieți cantau cantece bisericești, iar fetele au invățau lucrul manual sub conducerea supraveghetoarei. Elevele confecționau lucruri manuale, care apoi au fost expuse la tombolă. De asemenea, elevele se ocupau de broderie. Ele confecționau piese vestimentare pentru femei. Unii băieți au fost repartizați la școala de felceri a Zemstvei, alții și-au făcut studiile la fabrica de ceramică la inginerul Sauders timp de cinci ani. In anul 1874, fostul inspector al școlilor populare din Basarabia, Slavinschi, după vizitarea secției pentru copii orfani, a inaintat o propunere de a introduce predarea gimnasticii, care a și fost acceptată.