Ornamentica tradițională reprezintă o remarcabilă unitate de concepție, bazată pe structura rațională și psihologică general-umană. Cea mai elocventă dovadă constă in geometrismul ei universal și peren, creat de gandirea omului in diferite timpuri. Prin ornament, omul de pretutindeni și-a redat in cel mai expresiv mod ideile și sentimentele cele mai profunde. Ornamentele artei populare, clasificate de specialiștii din domeniu (N. Dunăre, P. Petrescu, T. Bănățeanu, C. Prut ș. a.) in diverse categorii (geometrice, fitomorfe, zoomorfe, antropomorfe, avimorfe, cosmomorfe), răman a fi printre puținele insemne cu semnificații culturale care de ne definesc identitatea. Scopul comunicării este de a readuce in actualitate semnificațiile culturale ale motivelor geometrice predominante in arta populară: punctul (centrul), linia, triunghiul, rombul, cercul, rozeta, crucea, spirala, roata focului ș. a., precum și identificarea lor in diverse culte străvechi ale fecundității și fertilității pămantului. In mod deosebit se va prezenta simbolismul universal al celor patru semne primare, devenite arhetipuri: punctul, cercul, crucea și pătratul, dar și rombul ca insemn al identității culturale, ca motiv ornamental omniprezent in arta populară. Vechi reminiscențe ale existenței ideii cuplului cosmic, semne ce indicau statutul social, avand rol magic sau de protecție, motivele geometrice, ca imagini simbolice ale universului au străbătut toate epocile istorice, ca o constantă fundamentală a limbajului artistic, supravieţuind pană astăzi in decorul tuturor domeniilor reprezentative.