Corelarea fortificaţiilor cu aşezările deschise şi necropolele in arealul culturii Cozia-Saharna
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
640 7
Ultima descărcare din IBN:
2023-08-23 08:17
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
902/904(478) (76)
Arheologie (935)
Preistorie. Vestigii preistorice, artefacte, antichități (2093)
Vestigii culturale ale diferitelor perioade istorice (3377)
SM ISO690:2012
ZANOCI, Aurel. Corelarea fortificaţiilor cu aşezările deschise şi necropolele in arealul culturii Cozia-Saharna. In: Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare, Ed. 9, 30-31 mai 2017, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: "Notograf Prim" SRL, 2017, Ediția 9, pp. 49-50. ISBN 978-9975-84-030-9.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare
Ediția 9, 2017
Conferința "Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare"
9, Chișinău, Moldova, 30-31 mai 2017

Corelarea fortificaţiilor cu aşezările deschise şi necropolele in arealul culturii Cozia-Saharna

CZU: 902/904(478)

Pag. 49-50

Zanoci Aurel
 
Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei
 
Disponibil în IBN: 27 februarie 2018



Teza

Actualmente, in arealul culturii Cozia-Saharna sunt cunoscute peste 130 de situri arheologice, dintre care: cca 10 fortificaţii, cca 109 aşezări deschise şi cca 11 necropole şi morminte izolate. In cazul siturilor fortificate, din punct de vedere topografic, s-a observat că ele sunt amplasate in cadrul unor „aglomerări” ce ocupă o suprafaţă nu prea mare (cca 3 km.p.), constituite dintr-o cetate şi cateva aşezări deschise, in care, uneori, se incadrează şi cate o necropolă. De exemplu, cea mai numeroasă „aglomerare” de situri hallstattiene timpurii a fost atestată in microzona Saharna. Aici, deopotrivă cu fortificaţia Saharna Mare, sunt concentrate nouă aşezări deschise (Saharna Mare „Dealul Mănăstirii”, Saharna „La Şanţ”, Saharna „Rude”, Saharna „Ţiglău”, Saharna I etc.) şi o necropolă (Saharna „Ţiglău”). O situaţie similară a fost documentată şi in bazinul raului Ciorna, in preajma localităţii Mihuleni, unde sunt cunoscute: o cetate (Mihuleni IX), patru aşezări deschise (Mihuleni II, Mihuleni VII etc.) şi o necropolă (Mihuleni I). Insă există şi „aglomerări” de situri in a căror perimetru nu sunt atestate, deocamdată, necropole. Astfel, in preajma fortificaţiei Horodişte „La Şanţ” sunt cunoscute cinci aşezări: Horodişte, Horodişte „Groapa Turcului”, Ţipova II ş.a. In spaţiul de influenţă a cetăţii de la Butuceni se află două situri nefortificate: Orheiul Vechi şi Trebujeni „Fantana Joiei”. De asemenea, două aşezări deschise (Pocreaca „Nemţoaica” şi Pocreaca „Ciobăneşti”) flanchează fortificaţia hallstattiană timpurie de la Pocreaca „Cetăţuia”. Plecand de la poziţia centrală a fortificaţiilor in cadrul acestor „aglomerări”, dar şi de la suprafaţa lor redusă (pană la 1 ha), se poate presupune că ele prezintă mai degrabă nişte „centre” de reşedinţă a conducătorului „basileului”, decat loc de refugiu pentru comunitatea din imprejurimi.