Prin spațiul carpatic ințeleg ansamblul geografic format din munții Carpați și zonele limitrofe, fie ele dealuri, podișuri sau campii. Astfel se poate percepe mai bine rolul munților Carpați intr-o epocă deosebită pentru acest spațiu, epoca bronzului. Aflați la jumătatea drumului dintre Marea Egee și Marea Nordului, Munții Carpați dețin comori minerale deosebite: aur, cupru, sare. Este natural ca această zonă vastă sa fie un nod economic, un centru de atracție pentru diverse populații. O componentă deosebită in societățile epocii bronzului a fost comerțul. Negustorii sunt cei care transmit dintr-o regiune in alta cunoștințele tehnice, materialele finite sau materia primă pentru prelucrare. Nu in ultimul rand, valorile purtate de negustori sunt apărate de oameni inarmați. Și nu oricum, ci cu cele mai performante arme din vremea respectivă. Dacă ne gandim la epoca bronzului tarziu, trebuie să avem in vedere că intreaga zonă era acoperită de culturi inrudite, respectiv Complexul Noua/Sabatinovka, Coslogeni. Pentru o viziune mai amplă asupra lumii epocii bronzului, trebuie să ne oprim asupra climei de acum 3500 de ani. Din datele paleometeorologice de care dispunem, clima era mai caldă, 4 grade in plus față de acum, respectiv o medie de 17 grade şi o umiditate mult mai mare. La acestea trebuie adăugat faptul că pădurile erau incă la locul lor. Astfel ne putem imagina o lume mai caldă și umedă, cu rauri cu debite mult mai mari ca acum. Mai mult, Delta Dunării nu exista pe actualul amplasamant, ci mult in interior. Drumul sticlei miceniene trecea prin Transilvania și tot pe același drum venea chihlimbarul, atat de preţios, din nord. Se pune problema dacă acesta era unicul drum. Răspunsul meu este nu! Dacă in interiorul arcului carpatic avem de-a lungul marilor rauri, Mureș, Someș și Olt, o intreagă salbă de depozite de bronzuri și așezări deosebite, aceeași situație se regăsește și la est de Carpați, de-a lungul Siretului și Bistriței. Prezența ambarcaţiunilor miniaturale este atestată pe valea Mureșului, a fragmentelor de ambarcațiune – in bazinul superior al Tisei. Sunt doar cateva argumente in susținerea noastră. Mai mult cunoscutul drum de la varegi la greci nu este doar de la inceputurile evului mediu. Aceste drumuri dăinuie de-a lungul mileniilor, fiindcă sunt folosite din generație in generație. Nu in ultimul rand, trebuie să considerăm marile rauri ca autostrăzi antice pe care au circulat oameni, bunuri, tehnologii; de fapt, cultura epocii bronzului.