Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
683 5 |
Ultima descărcare din IBN: 2023-09-24 19:21 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
94(478) (1654) |
Istoria Moldovei. Republica Moldova (67) |
SM ISO690:2012 GIURCĂ, Ion. Prezența armatei române în Basarabia la începutul anului 1918. In: Revista de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă „Akademos”, 2017, nr. 4(47), pp. 115-122. ISSN 1857-0461. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Revista de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă „Akademos” | ||||||
Numărul 4(47) / 2017 / ISSN 1857-0461 /ISSNe 2587-3687 | ||||||
|
||||||
CZU: 94(478) | ||||||
Pag. 115-122 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Constituirea la Chișinău a Sfatului Țării a marcat începutul unui proces care s-a finalizat prin unirea R.D. Moldovenești cu România. Dezordinile și jafurile produse în Basarabia de către trupele ruse și elementele bolșevizate locale au determinat deputați din Sfatul Țării să solicite guvernului român trimiterea de trupe în Basarabia, pentru restabilirea ordinii. După discuții și evaluări ale riscurilor, guvernul român a decis trimiterea la est de Prut a patru divizii, care au acționat în acord cu misiunea stabilită. Prezența trupelor române în Basarabia a fost apreciată ca necesară și benefică de către populație și autorități, dar ca un act de agresiune la Petrograd și Kiev, de către bolșevicii din R.D. Moldovenească. Cert este că prezența militară românească în Basarabia a asigurat libertate de acțiune factorilor de decizie de la Chișinău în privința politicii interne și externe a republicii, între care și unirea cu Țara. |
||||||
Cuvinte-cheie agresiune, autorităţi, Basarabia, bolșevic, libertate, trupe, unire., prezența, roman |
||||||
|