Prin cercetările perieghetice realizate pe parcursul secolului trecut, in Campia Prutului de Mijloc au fost identificate opt situri Precucuteni-Tripolie A. Majoritatea dintre ele sunt atribuite fazei Precucuteni II (Chetriş I, Ciuciulea I, Funduri I, Sculeni I, Stolniceni I, Viişoara II, V). Siturile sunt amplasate pe prima terasă a r. Prut (Chetriş I) sau pe versanţii văilor (Ciuciulea I, Stolniceni I, Viişoara II, V ş.a.). La suprafaţa unora dintre ele au fost semnalate resturi ale unor locuinţe de suprafaţă (Stolniceni I, Viişoara II). Cartarea aşezărilor indică o locuire mai intensă in bazinul r. Camenca, afluent de stanga al Prutului. Materialul ceramic este reprezentat de cele două categorii ceramice specifice acestei faze. Inventarul litic constă din piese de silex, şist şi alte roci. Statuetele antropomorfe descoperite au piciorul unic, separat printr-o linie incizată. In unele cazuri, piciorul este perforat. Fragmente de măsuţe-altăraşe de diferite dimensiuni au fost semnalate la Stolniceni I şi Viişoara II. Anterior, in literatura de specialitate, s-a menţionat că zona centrală a Campiei Prutului de Mijloc ar reprezenta una dintre căile de pătrundere a primelor comunităţi precucuteniene in spaţiul pruto-nistrean. Cartarea siturilor Precucuteni II din arealul menţionat pare să confirme in prealabil această ipoteză. Comunităţile Precucuteni II din interfluviul pruto-nistrean au preferat să fondeze aşezările in zone din bazinele Prutului şi Răutului, anterior valorificate de către purtătorii culturii Criş şi culturii ceramicii liniare. Cercetările arheologice şi prospecţiunile realizate au atestat mai multe cazuri de suprapunere a vestigiilor acestor culturi sau amplasarea lor in imediata apropiere.