Cercetările referitoare la arheologia cotidianului din evul mediu se află incă intr-o etapă de dezvoltare, realitate constatată și in cazul problematicii uneltelor de muncă și obiectelor de uz casnic folosite de către locuitorii Moldovei medievale de-a lungul sec. XIV–XVII. In comunicarea de față ne propunem prezentarea rezultatelor cercetării problemei utilizării uneltelor și a obiectelor de uz casnic din os și corn de cervide in așezarea medievală de la Orheiul Vechi, descoperite in timpul săpăturilor arheologice din anii 1947–2001, artefacte, care, alături de alte categorii de vestigii materiale (arme de luptă și de vanătoare, obiecte de toaletă și de port, piese de joc, obiecte de cult), ne dezvăluie aspecte puțin explorate ale istoriei vieții cotidiene din acest spațiu. Atenția noastră s-a indreptat asupra funcționalității, datelor tehnice, a contextului descoperirii și a ponderii acestei categorii de artefacte in funcție de disponibilitatea materiilor prime, progresului tehnic, stărilor sociale deținătoare ş.a. Analiza eșantionului de piese, aflate in diferite stadii de manufactură, respectiv de uzură, produse in principal prin metode standardizate, relevă, totodată, rolul important și constant al meșteșugului prelucrării osului și cornului in viața oamenilor din această așezare timp de cateva secole, fapt reflectat și in diversitatea formelor artefactelor, care acoperă numeroase activități cotidiene, precum obținerea resurselor de hrană și gătitul, confecționarea și decorarea hainelor, implicand diverse tehnici și instrumente de realizare.