Cel mai important motiv al creșterii importanței dimensiunii non-militare a securității este adesea prezentat în studiile de securitate ca rezultat al diminuării amenințărilor militare la sfârșitul Războiului Rece, fiind înlocuit de noi riscuri și de pericolele din punct de vedere politic, economic, social sau de mediu. Securita-tea umană, ca un nou concept constructivist în studiile de securitate contempora-ne, din perspectiva definirii componentelor sale de bază, susține îndeplinirea celor mai importante scopuri politice în abordarea critică a neorealismului. Gestionarea securității umane se bazează pe asigurarea intereselor și nevoilor individului pen-tru o securitate comunitară mai puternică.  

The most important reason of increasing the importance of non-military dimension of security is often presented in the security studies as an outcome of diminishing military menaces at the end of Cold War, being replaced by new risks, and dangers of political, economic, social or environmental nature. Human security, as a new constructivist concept in the contemporary security studies, from the perspective of defining of its basic components, supports the fulfilling of most important political purposes in the critical approach of neorealism. The management of human security is based on assuring individual’s interests and needs for a stronger communitarian security.