Lipsa, în practica națională, a metodelor aplicative, care permit efectuarea unei analize complexe a stabilității financiare în sectorul corporativ, constituie una din problemele primordiale, care se configurează în procesul unei gestionări corecte și eficiente a multitudinii de factori ce determină performanțele financiare în acest sector. În astfel de condiții, crește semnificativ necesitatea de analiză complexă a stabilității financiare în sectorul corporativ, ea fiind o parte integrantă a analizei poziției financiare a entității. Scopul și obiectivele articolului constau în generalizarea principiilor teoretice – adaptarea instrumentelor și tehnicilor de analiză a stabilității financiare, prin prisma indicatorilor absoluți, la normele și cerințele Standardelor Internaționale de Raportare Financiară – cât și în analiza comparată a mai multor metode ce pot fi utilizate pentru măsurarea stabilității financiare în sectorul corporativ. Astfel, acest studiu, dezvoltat ca o fuziune a cunoștințelor existente și proprii de cercetare, își propune să ofere o bază de reflecție și discuții cu teoreticieni, practicieni și analiști din domeniul financiar.

The lack of applied methods in the national practice that would allow the realization of a complex analysis of financial stability in the corporate sector is one of the primary problems outlined in the process of organizing the fair and efficient management system of numerous factors that determine the financial performance in this sector. Under these circumstances, the need for a comprehensive analysis of financial stability in the corporate sector significantly increases, being an integrated part of the entity's financial situation analysis. The purpose and objectives of the article consist in the generalization of theoretical principles, financial stability analysis instruments and techniques in terms of absolute indicators adaptation to the norms and requirements of International Financial Reporting Standards, and in the comparative analysis of several methods that can be used to measure financial stability in the corporate sector. Thus, the following study, developed as a fusion of existing knowledge and authors own research, aims to provide a basis for reflection and discussion with theorists, practitioners and analysts within the financial field