Dezvoltarea intensivă înregistrată de pieţele globale, corelată cu cerinţele consumatorului modern, a dus la formarea unei noi abordări, mult mai complexe, referitoare la sectorul alimentar şi principalii săi determinanţi. Teoriile vechi de piaţă cu privire la mecanismul comercial au căzut în desuetudine. Consumatorul nu mai este unul neavizat, ci, din contra, unul foarte activ, ale cărui cerinţe trebuie luate în seamă de către producător şi incluse în schemele tehnologice de producere. Epoca „caveat emptor” se transformă în epoca „caveat vendor”. Astfel, provocarea, lansată de consumator către producător, este una simplistă, şi anume: asigurarea şi garantarea calităţii produselor. Însă, acest deziderat nu constituie un scop în sine, ci este parte a trinomului: mediul ambiant, mediul economic şi cel societal. Actualmente, produsul agroalimentar trebuie să garanteze nu doar siguranţa pentru consumatori, dar şi să aibă o amprentă ecologică cât mai redusă, să satisfacă aşteptările producătorului şi să contribuie la dezvoltarea socialumană. Cercetarea dată şi-a propus să examineze directiva ce trebuie să fie susţinută de către producători şi vânzători în asigurarea calităţii produselor agroalimentare, prin punerea în practică a unor metode standardizate de producţie şi prin informarea corectă, completă şi comprehensibilă a consumatorilor. Identificându-se poziţia actuală a managementului calităţii alimentelor din sugestiile segmentului cercetat, se propune un design al „bunului agroalimentar”, perfect adaptabil la cerinţele consumatorului, la provocările mediului ambiant, la aşteptările producătorilor şi la dezvoltarea sustenabilă a societăţii.

Intensive development, recorded by global markets and correlated with modern consumer’s demands, has led to the formation of a new, more complex approach, related to the food sector and to its main determinants. Old theories about the mechanism of market trading came into disuse. The consumer is no longer unsuspecting, he is rather very active, and whose requirements must be taken into account by the manufacturer and by technological schemes of production. The age of “caveat emptor” turns into the era of “caveat vendor”. So, the challenge launched by the consumer to the manufacturer, is a simplistic one, namely: ensuring and guaranteeing product quality. But this goal is not a goal in itself; it is part of a trinomial term: the natural environment, the economic environment and the social -human environment. Today, an agro-alimentary product must guarantee not only safety of consumption but it also must have an ecological footprint as reduced as possible; it must meet producer’s expectations and contribute to social and human development. This research aims to emphasize the directive that must be supported by manufacturers and sellers in order to ensure quality agro-alimentary products through the implementation of standardized production methods and through the correct, complete and comprehensible consumer’s informing. Identifying the current position of the management of food quality from the suggestions of the researched segment a design of “an agroalimentary good” was proposed, that is perfectly adaptable to the requirements of consumer, to the environmental challenges, to the expectations of producers and to the sustainable development of the society.