Scopul demersului filmologic constă în a demonstra caracterul arhetipal şi paradigmatic, de o deosebită rezonanţă spirituală în actualitate, raportându-l la „sentimentul românesc al fiinţei”, valenţele ontice ale catharsisului mioritic şi spiritualizării tragicului, virtuţile ancestrale ale eroului nostalgic, romanul autobiografic şi confesional al lui Liviu Rebreanu Pădurea spânzuraţilor. Filmul lui Liviu Ciulei inspirat de acest roman este axat pe drama etnică a eternei pribegii, raliându-se noilor idei filozofice şi psihanalitice despre lume şi om ale secolului al XX-lea, precum și curentelor cinematografice exponenţiale ale anilor 1960 – expresionismul şi neoromantismul.

The goal of the movie endeavour is to demonstrate the archetypal and paradigmatic character of particular spiritual resonance in actuality, referring it to the “Romanian feeling of the human being”, the ontological valencies of the mioritic catharsis and the spiritualization of the tragic, the ancestral virtues of the nostalgic hero, the autobiographical and confessional novel of Liviu Rebreanu Pădurea spânzuraţilor (The wood of the hanged). Liviu Ciulei’s film inspired by this novel is focused on the ethnic drama of eternal exile, rallying to the new philosophical and psychoanalytic ideas about the world and man of the twentieth century, as well as the exponential movie flows of the 1960s – Expressionism and neo-romanticism.