Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
1212 18 |
Ultima descărcare din IBN: 2022-12-05 21:02 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
902/904:7.031.1”634” (1) |
Arheologie (937) |
Preistorie. Vestigii preistorice, artefacte, antichități (2097) |
Vestigii culturale ale diferitelor perioade istorice (3383) |
Perioade și faze artistice. Școli, stiluri, influențe (59) |
SM ISO690:2012 CHIRICA, Vasile, BORZIAC, Ilie, VĂLEANU, Mădălin-Cornel. Imaginea femeii în arta şi religiile preistorice: Oranta. In: Revista Arheologică, 2010, nr. 2(5), pp. 5-27. ISSN 1857-016X. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Revista Arheologică | ||||||
Numărul 2(5) / 2010 / ISSN 1857-016X /ISSNe 2537-6144 | ||||||
|
||||||
CZU: 902/904:7.031.1”634” | ||||||
Pag. 5-27 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
În studiu sunt abordate şi discutate unele aspecte ale credinţelor, riturilor şi spiritualităţii din cadrul complexului cultural eneolitic Cucuteni-Tripolie. Sunt examinate reprezentări antropomorfe, imagini pictate pe ceramică, „tronuleţe”, protome şi alte piese, care în opinia autorilor exprimă nemijlocit - Oranta - poziţie a statuetelor ori a imaginilor, deseori extrem de stilizate cu braţele ridicate în sus. Această imagine feminină din iconografia complexului a fost descrisă în mai multe cazuri, dar numai
accidental. În articol pentru prima dată problema Orantei în iconografia complexului cultural amintit din spaţiul Carpato-
Nistrean este analizată special. În baza examinării unui lot de peste 30 de piese cu imagini Oranta, autorii ajung la concluzia că originea reprezentării coboară din paleoliticul superior. In culturile neo-eneolitice din bazinul danubian această imagine, posibil, simbolizează o ipostază intermediară, care leagă muritorii de rând cu o zeitate mai superioară şi că această zeitate „masculină”, este reprezentată de Taur. Astfel Zeiţa-Mamă invocată de mai mulţi cercetători ca zeitate superioară în credinţele
neo-eneoliticului, capătă, în viziunea autorilor, un „superior” de gen masculin. Concluziile cercetătorilor sunt argumentate prin numeroase exemple şi analogii din paleoliticul superior, cât şi din culturile neo-eneolitice din zonele limitrofe complexului cultural Cucuteni-Tripolie. |
||||||
Cuvinte-cheie Cucuteni, Tripolie, Déesse-Grand-mère, la Divinité Supérieure, Oranta, statuettes féminines |
||||||
|