In the process of studying the Romanian language as a foreign language, we will face a series of challenges, from simple to complex, which we will have to face both as teachers and as medical students. Among the common difficulties encountered by Romanian language teachers and students, especially foreign ones, are those related to the grammatical, lexical and terminological aspects. At the grammatical level, most difficulties in teaching and learning the Romanian language are caused by verbal inflection, the gender agreement of the adjective with the noun, the declension of the noun to the genitive-dative. At the lexical and terminological level, the teaching / learning difficulties are related to the structure of the terms (suffixes, prefixes, roots that enter the structure of medical terms; most medical terms come from Greek and Latin. The roots of Latin origin describe the anatomical structures, and those of Greek origin - pathological processes, names of diseases, treatments); Terms that change their meaning in medical context (sacral, temporal, angina (tonsillitis and angina pectoris); branches of medicine (myelitis, in neurology means inflammation of the spinal cord, and in orthopedics - inflammation of the bone marrow); eponyms, synonyms, abbreviations, acronyms, abbreviations of Latin origin, Greco-Latin doublets.

Pornind de la reperele fundamentale ale politicii lingvistice, stipulate în Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi și Portofoliul European al Limbilor, observăm că procesul de predare/ învățare a unei limbi trebuie să pună accentul pe comunicarea bazată pe acțiune, pe explorarea mijloacelor lingvistice și axată pe resurse cognitive, afective, volitive, comportamentale și pe competențele pe care studentul care învață o limbă străină le are deja formate, pentru ca acestea să corespundă exigențelor societății în care urmează să se încadreze și să-și desfășoare activitatea profesională. În procesul de studiu al limbii române ca limbă străină, ne vom confrunta cu un șir de provocări, de la simple la complexe, cărora vom fi nevoiți să le facem față atât în calitate de profesori, cât și în calitate de discipoli (studenți mediciniști). Printre cele mai mari dificultăți întâmpinate de către profesori de limbă română și de către studenți, în special cei străini, sunt cele ce țin de aspectul gramatical, lexical și terminologic. La nivel gramatical cele mai multe dificultăți de predare și a învățare a limbii române sunt puse de flexiunea verbală, acordul în gen a adjectivului cu substantivul, declinarea substantivului la genitiv-dativ. La nivel lexical și terminologic dificultățile de predare/învățare țin de structura termenilor (sufixe, prefixe, rădăcini care intră în structura termenilor medicali; majoritatea termenilor medicali provin din greacă și latină. Rădăcinile de origine latină descriu structurile anatomice, iar cele de origine greacă – procese patologice, denumiri de boli, tratamente); Termeni care își schimbă sensul în context medical (sacral, temporal, angina (tonsilită și angină pectorală); Ramuri ale medicinii (mielitis, în neurologie semnifică inflamația măduvei spinării, iar în ortopedie - inflamație a măduvei osoase);eponime, relații de sinonimie, sigle, abrevieri, acronime, abrevierile de origine latină, dubletele greco-latine.