Trecând prin etape istorice, dreptul de proprietate asupra terenurilor s-a modificat din punct de vedere juridic, dar importanța protecției sale a fost întotdeauna de necontestat devenind aproape ca o obligațiune din vechile civilizații care luau diferite măsuri pentru protejarea pământului prin reglementarea formei de utilizare, exploatarea și dobândirea dreptului de proprietate asupra acestuia. Drepturile de proprietate asupra terenurilor au apărut în majoritatea societăților odată ce terenurile au devenit suficient de rare. Spre deosebire de drepturile asupra bunurilor mobile, aceste drepturi nu pot fi tranzacționate cu ușurință. Nu este posibilă predarea fizică a proprietății de la vânzător cumpărătorului. Prin urmare, a fost necesar un mod mai abstract de a face acest lucru. Odată cu dezvoltarea societății au evoluat și metodele de transmitere a dreptului de proprietate asupra terenului.