Pomișorul de Blajini – axis mundi și simbol al reînvierii sufletului
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
321 6
Ultima descărcare din IBN:
2024-03-19 18:27
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
393.95 (2)
Moarte. Pregătirea morților. Înmormântări. Ceremonii funebre/funeralii (59)
SM ISO690:2012
GRĂDINARU, Natalia. Pomișorul de Blajini – axis mundi și simbol al reînvierii sufletului. In: Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare, Ed. 14, 30-31 mai 2022, Chișinău. Chișinău: Institutul Patrimoniului Cultural, 2022, Ediția 14, p. 79. ISBN 978-9975-84-158-0.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare
Ediția 14, 2022
Conferința "Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare"
14, Chișinău, Moldova, 30-31 mai 2022

Pomișorul de Blajini – axis mundi și simbol al reînvierii sufletului

CZU: 393.95

Pag. 79-79

Grădinaru Natalia
 
Institutul Patrimoniului Cultural
 
 
Disponibil în IBN: 20 iulie 2022


Rezumat

Studiul se axează pe relevarea simbolismului și funcției pe care o poarta unul dintre atributele sărbătorilor pascale – Pomul de Blajini. Pomișorii de Blajini se tăie dintr-o creangă de pom roditor (vișin, prun, zarzăr etc., cu excepția nucului) de către un bărbat din casă sau un bărbat dintre rude. Conform tradiției, pomișorii au cam 3 – 4 crengi, cu lungimea de aproximativ 0,4 – 0,6 m. Astăzi nu se ține cont de numărul de crengi recomandat de tradiție, gospodinele optând ca pomul de Blajini să fie cât mai rămuros, ca să ajungă ramuri, pentru a face pomană fiecărui nepot. Ramurile pomișorilor se împodobesc cu bomboane, biscuiți, covrigi, care se prind cu ajutorul unor ațe. La împodobirea pomișorilor participă copii și gospodina casei. Se zice că cei care împodobesc pomul, precum și cei care primesc pomana se vor revedea pe lumea cealaltă. În ziua de Blajini, pomișorii se fixează în crestată, colac împletit în formă de cruce, care se așează pe mormânt. După ce preotul pomenește răposații, ramurile pomișorilor sunt separate și se dau de pomană împreună cu o bucată de crestată. În trecut, atât numărul pomișorilor, cât și numărul crestatelor erau în concordanță cu numărul moșilor, fiecărui mormânt revenindui câte un pomișor și o crestată. Ramurile sau pomișorii primiți de pomană se despodobesc de dulciuri la cimitir sau acasă. Dacă sunt despodobiți la cimitir, aceștia se adună în grămăjoare și se așează la o margine, iar acasă sunt dați pe foc. Pomișorul dat de pomană la Blajini, alături de Pomul Vieții din cadrul ceremonialului funerar sau de Pomul cu pomeni, dat de sufletul mortului la 40 de zile sau la un an de la deces, se asociază elementelor-simbol, consacrate integrării celor răposați în lumea de dincolo. Semnificația pomului funerar nu se reduce la aceasta. Grație proprietăților de regenerare, specifice copacului, pomișorii de Blajini sugerează o posibilă reînviere a celui plecat, prin solidarizarea destinului omului cu cel al arborelui. Din altă perspectivă, se identifică cu axa centrului, asigurând comunicarea dintre lumea subterană, terestră şi celestă.