Articolul precedent |
Articolul urmator |
327 5 |
Ultima descărcare din IBN: 2023-07-23 15:33 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
792.02(478)(091) (3) |
Teatru. Artă scenică. Reprezentații teatrale (521) |
SM ISO690:2012 STĂVILĂ, Tudor. Arta scenografică în Basarabia interbelică. In: Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare, Ed. 14, 30-31 mai 2022, Chișinău. Chișinău: Institutul Patrimoniului Cultural, 2022, Ediția 14, p. 55. ISBN 978-9975-84-158-0. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare Ediția 14, 2022 |
||||||
Conferința "Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare" 14, Chișinău, Moldova, 30-31 mai 2022 | ||||||
|
||||||
CZU: 792.02(478)(091) | ||||||
Pag. 55-55 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Istoria artei scenografice din Republica Moldova coincide cu apariția Teatrului Național fondat la Chișinău în anul 1921. Mărturii în acest sens sunt operele plasticienilor basarabeni care se păstrează în colecțiile Muzeului Național de Artă al Moldovei. Un imbold în apariția scenografiei moderne basarabene a fost emigrantul rus Georges Pojedaeff, care apare în Chișinău în 1920, împrietenindu-se cu Auguste Baillayre, care organizează, în incinta Școlii de Belle-Arte, expoziția personală a scenografului la granițele anilor 1920–1921. Datorită lui Auguste Baillayre în Basarabia se afirmă în acest domeniu Theodor Kiriacoff, Boris Nesvedov, Elena Barlo, Maria Starcevschi, Elisabeth Ivanovsky, Natalia Brăgalia și mulți alții, care și-au adus aportul în constituirea scenografiei moderne românești. Operele păstrate în colecțiile muzeului demonstrează atracția pictorilor prin originalitatea tratării și tendințele artei europene, incluse în circuit de cunoscutele turnee ale Baletului Rus, organizate la Paris de Serj Deagilev între anii 1905–1912. În același timp specificăm, că numeroasele lucrări cu care participau expozanții basarabeni la saloanele locale sau acele bucureștene s-au pierdut în timpul ultimului Război Mondial, fiind cunoscută soarta colecției viitoarei Pinacoteci municipale, fondate la Chișinău în noiembrie 1939. Comunicarea reflectă evoluția artei scenografice din Basarabia prin creațiile artiștilor plastici Auguste Baillayre, Georges Pojedaeff, Theodor Kiriacoff, Elisabeth Ivanovsky,Victor Fiodoroff, Elena Barlo, Maria Starcevschi ș.a., realizate pentru teatrele naționale din Chișinău, Iași și București, în baza operelor păstrate în colecțiile Muzeului Național de Artă al Moldovei sau prezente la licitațiile din București în ultima perioadă. |
||||||
|