Vom porni în interpretarea noastră de la ideea lui Lévi-Strauss, care afirma în lucrarea sa „Gândirea sălbatică” că o societate trebuie văzută „în istorie” și în „transformare”, comunitățile nefiind niciodată statice. Georges Balandier, în Sens et puissance, insista la rându-i asupra faptului că orice comunitate trebuie privită ținând cont de dinamismul impus de istorie, având în vedere atât stabilitatea structurilor societății cât și schimbările produse. Continuitatea și schimbările generate de mersul istoriei sunt însă diferite în mediile moderne în raport cu mediile tradiționale; în comunitățile tradiționale se poate identifica un alt mod de raportare la schimbare și aceasta pentru că în aceste societăți trecutul este mereu actualizat prin rememorare și transmitere orală, prezentul căpătând o altă valoare. Având în vedere aceste teorii ne vom opri asupra efectelor globalizării și ale multiculturalismului asupra identității etnice. Într-un astfel de studiu, trebuie avute în vedere noțiunile de „alteritate”, de diferență, antagonism, de raporturile care există între „noi” și „ceilalți” etc. O temă foarte interesantă a prezentului este reprezentată de ceea ce se întâmplă la nivelul comunităților într-o societate în care coordonatele spațiale și termporale sunt fluide. Se poate observa o rezistență destul de importantă a popoarelor și a grupurilor etnice pentru păstrarea unei identități culturale proprii, însă consumerismul modelului occidental își lasă adeseori o amprentă asupra acestora.