Aspecte feminine în obiceiurile calendaristice de toamnă – iarnă
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
397 9
Ultima descărcare din IBN:
2024-01-10 15:36
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
398.3+396 (1)
Folclor propriu-zis (716)
SM ISO690:2012
OSADCI, Raisa. Aspecte feminine în obiceiurile calendaristice de toamnă – iarnă. In: Tradiţii şi procese etnice, Ed. 3, 31 martie 2022, Chişinău. Chişinău: Notograf Prim, 2022, Ediția 3, p. 44. ISBN 978-9975-84-157-3..
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Tradiţii şi procese etnice
Ediția 3, 2022
Simpozionul "Tradiţii şi procese etnice"
3, Chişinău, Moldova, 31 martie 2022

Aspecte feminine în obiceiurile calendaristice de toamnă – iarnă

CZU: 398.3+396

Pag. 44-44

Osadci Raisa
 
Institutul Patrimoniului Cultural
 
Proiecte:
 
Disponibil în IBN: 15 iulie 2022


Rezumat

Prevalarea arhetipurilor masculine / feminine în cadrul imaginarului tradițional, specific obiceiurilor calendaristice, se află în corelație cu alternanța vectorului de creștere / descreștere a luminii solare. Concomitent cu schimbarea acestuia, se schimbă și nivelul de implicare a actanților masculini / feminini în desfășurarea evenimentelor rituale. Tradițiile solstițiale de vară (Sânzienele / Drăgaica), consacrate triumfului Luminii (cea mai lungă zi și cea mai scurtă noapte), dar totodată și schimbării vectorului luminii spre scădere, marchează demararea registrului imaginar feminin, ce are caracteristici pasive, umede, obscure, dezintegratoare, transformatoare. În aspect calendaristic, precum și în ceea ce privește genul actanților rituali principali (cu funcție activă), mentalitatea tradițională abordează evenimentele solstițiale de vară ca manifestare inversă celor de la solstițiul de iarnă (Crăciunul), care marchează nașterea Luminii și a divinității masculine, protagoniștii acestora fiind feciorii / flăcăii. Începând cu solstițiul de vară (Sânzienele / Drăgaica) până la echinocțiul de toamnă (Sântămăria Mare și Sântămăria mică), protagoniste ale manifestărilor tradiționale vor fi reprezentantele părții feminine a comunității, în special, fetele cele mari și femeile. În consecința modificărilor repetate, suportate de calendar pe parcursul istoriei, în cadrul diverselor reforme, au avut loc mutații și în calendarul popular. Acestea au survenit, mai ales, în segmentul calendaristic ce ține de echinocțiul de toamnă, în cadrul căruia chiar Sântămăria Mare, eveniment ce comportă caracteristici echinocțiale accentuate, este sărbătorită actualmente spre sfârșitul verii, la 15/28 august. De la echinocțiul de toamnă până la solstițiul de iarnă, lumina este în continuă scădere. Cu toate acestea, deși registrul imaginarului feminin mai rămâne în forță, apare o împletire tot mai influentă a elementelor masculine, care vor deveni dominante începând cu solstițiul de iarnă. După solstițiul de iarnă, actanților feminini le revin funcții pasive, dar nu lipsite de importanță.

Cuvinte-cheie
tradiţie, solstițiu, echinocțiu, femeie, fată mare.