Practici magice ale obiceiurilor legate de naștere în Țara Lăpușului
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
584 2
Ultima descărcare din IBN:
2023-07-28 13:39
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
392.1(498) (1)
Obiceiuri, datini privind viața particulară (263)
SM ISO690:2012
BILAȘCO, Claudia. Practici magice ale obiceiurilor legate de naștere în Țara Lăpușului. In: Tradiţii şi procese etnice, Ed. 3, 31 martie 2022, Chişinău. Chişinău: Notograf Prim, 2022, Ediția 3, pp. 18-19. ISBN 978-9975-84-157-3..
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Tradiţii şi procese etnice
Ediția 3, 2022
Simpozionul "Tradiţii şi procese etnice"
3, Chişinău, Moldova, 31 martie 2022

Practici magice ale obiceiurilor legate de naștere în Țara Lăpușului

CZU: 392.1(498)

Pag. 18-19

Bilașco Claudia
 
Centrul Universitar Nord din Baia Mare - Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
 
Disponibil în IBN: 15 iulie 2022


Rezumat

Zona etnografică Țara Lăpușului este situată în NV Depresiunii Transilvaniei, corespunzând în mare parte Depresiunii Lăpușului din bazinul superior și mijlociu al râului Lăpuș, partea centrală a regiunii fiind situată la 47030’ latitudine nordică și 23050’ longitudine estică. Face parte din județul Maramureș, România, alături de Maramureșul istoric, Chioar, Codru, numite și ele „țări”. Întemeierea unei familii nu înseamnă rupere de comunitate, ci o angajare în rosturile ei. Neamurile, vecinele, prietenele intervin în cazul în care femeia părea „stearpă” Mai întâi se influența psihicul. Tânăra nevastă era îndemnată să se așeze pe locul unde s-a aruncat apa „primei scalde” sau pe cădița de îmbăiere a copilașului. (conform unei magii homeopatice sau imitative); să șadă după lehuze, după mame cu mulți copii (magie contagioasă) să bea vin vechi cu untură de iepure, să stea cu picioarele în apă fierbinte cu stroh (flori uscate din staul), să bea oțet de poame, să se roage, să postească. De cele mai multe ori sarcina apare firesc. Totuși apare dorința de „aflare a ce va fi fătul”, care atrage o serie de practici de ghicire a sexului: „ghicitul cu fușteii”, după lucrurile găsite pe drum, „ghicitul din păscălie”, „după corp”, „după sare”. Viitoarea mamă trebuie să fie atentă la ce vede, la cum vorbește, să nu lovească animalele... Copilul tocmai născut era petrecut prin „poalele mamei” pentru noroc. Placenta se îngropa într-un loc cu flori, cu mare grijă să nu poată fi găsită de vreun vrăjitor. Copilul trebuia „înfășurat” în hainele tatălui sau al unui bunic harnic. Apa primei scalde presupune respectarea anumitor condiții. Să se toarne dintr-o singură vărsare, să se încălzească potrivit ca să nu se mai adauge apă ca să nu se căsătorească de mai multe ori. Aproape toți informatorii au vorbit despre ursitoare, despre divinație. Slujba botezului se subordonează tipicului bisericesc în general. Un rol deosebit îl are nănașa care recurge la anumite gesturi de influențare a norocului și sănătății copilului. După botez unele mame cu nănașele opreau posibilitatea altor procreații prin anumite formule și actanți. De la naștere până la botez lehuza a fost supusă unor numeroase interdicții: nu are voie să părăsească curtea, să aducă apă de la fântână, să gătească, să muncească greu. Era ajutată de o moașă. Grija pentru copilul mic presupune alte interdicții. Copilul bolnăvicios este vândut pe fereastră cuiva care are noroc la copii, copilului i se schimbă numele. Nu se aruncă oriunde și oricând apa din scăldătoarea pruncului. Copilul trebuie tămâiat împotriva „Marțolei”. Cel mai la îndemână leac pentru orice abatere de la o sănătate normală este descântecul. Două probleme serioase sunt „copiii din flori” și „copiii morți nebotezați”. De aici o întreagă literatură a dricolicilor sau a strigoilor. În privința acestui prag de trecere lăpușenii au fixat o serie clară de obiceiuri, practici, credințe și superstiții care păstrează și astăzi o frumusețe aparte și sentimentul că neamul face tot ce poate pentru intrarea unui nou membru sănătos și viguros.

Cuvinte-cheie
lehuză. naștere, nou nascut, moaşă, nănașă.