I.Dreptul succesoral moldovenesc și esența dreptuluide preciput: La ora actuală, prin bogăția și complexitatea sa, materia dreptului succesoral moldovenesc continuă să fie o provocare pentru juriști[1, p.405]. La data de 1 martie 2019, dreptul succesoral al Republicii Moldova, urmare a inspirării din dreptul german, a fost supus unor modificări considerabile. Dreptul de preciput al soțului supraviețuitor constituie una din novațiile aduse Cărții a patra „Moștenirea” a Codului civil al Republicii Moldova(în continuare – CC RM) [2]. Conform Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova nr.13 din 03.10.2005 cu privire la practica aplicării de către instanțele judecătorești a legislației la examinarea cauzelor despre succesiune: „Succesiunea constituie una din modalităţile de dobândire a dreptului de proprietate prevăzute de alin.(2) art.320 Cod Civil[actualmente alin.(2) art.509 CC RM – n.a.], care include transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate către una sau mai multe persoane fizice, juridice sau stat şi reprezintă una dintre cele mai importante instituţii ale legislaţiei civile. Prin prisma acestui fapt, materia moştenirii necesită a fi analizată în legătură indispensabilă cu dreptul de proprietate.”[3]. Fără de a contesta indispensabilitatea coraportului moștenire – drept de proprietate, constatat de Înalta Curte, tindem să menționăm că moștenireaareun rol cu mult mai larg decât cel de transmisiune a patrimoniului mortis causa;moștenirea, de asemenea, are și un fundament psihologic. Dreptul de preciput al soțului supraviețuitor, constituie una din principalele îmbogățiri ale dreptului succesoral al Republicii Moldova din data de 1 martie 2019, iar esența acestui drept constă anume în a asigura titularului dreptului posibilitatea de a beneficia de aceleași condiții de trai în continuare, de a proteja starea emoțională și personalitatea soțului supraviețuitor[4].II.Caracteristicile principale ale dreptului de preciput: Dacă legiuitorul român, inspirat de reglementările civile franceze, amers pe calea de a recunoaște dreptul de preciput ca o instituție juridică la limita dintre donație și legat[5], legiuitorul moldav, fiind inspirat de legislația germană, îi atribuie dreptului de preciput caracterul de legat recunoscut prin lege[4].De asemenea, în dreptul moldovenesc, dreptul de preciput reprezintă un pasiv al masei succesorale conform alin.(2) art.2418 al CC RM, iar conform alin.(1) art.2495 CC al RM acest drept se satisface din masa succesorală [2]. Dreptul la preciput este specific prin faptul că obiectul acestui drept îl constituie doar o anumită categorie restrânsă de bunuri din motiv căacest dreptul nu are o esență economică, ci una psihologică. Prin urmare, pentru ca sentimentele soțului supraviețuitor să fie protejate este nevoie ca acesta să dobândească de la de cujus doar bunurilor care întrunesc cumulativ următoarele condiții: 1) să fie de uz casnic, adică să fie utilizate în comun de către soți în condițiile unui trai comun;2) să fie utilizate de către soți în comun în viața lor cotidiană. III.Condițiile de naștere și de stingere a dreptului de preciput: Dreptul de preciput se naște în folosul titularului dacă sunt întruniteurmătoarele condiții: 1)condiția pozitivă – soțul supraviețuitor poate pretinde la preciput doar dacă este chemat la moștenire ca moștenitor legal (alin.(1) art.2186 CC RM); 2)condiția negativă – soțul supraviețuitor să nu fie dezmoștenit și sănu fie desemnat ca succesor testamentar. În ceea ce privește stingerea dreptului de preciput, menționăm că dreptul de preciput al soțului supraviețuitor se stinge dacă a decăzut de la moștenire conform cauzelor generale de la art.2176 CC RM ori a cauzei speciale aplicabilă doar lui, de la art.2187 CC RM. IV.Concursul titularului dreptului de preciput cu rudele defunctului: Concursul titularului dreptului de preciput cu rudele defunctului care vin la moștenire poate fi rezumat la următoarele trei ipoteze reprezentate infra:(1)Lipsa necesității dreptului la preciput – în cazul în care lipsescmoștenitorii de clasa I și de clasa a II-a, soțul supraviețuitor culege întreagă moștenire (alin.(4) art.2185 CC RM); (2)„Preciputul limitat” – soțul supraviețuitor dobândește preciputul limitat (la obiectele necesare întreținerii gospodăriei) când vine la moștenire în concurs cu moștenitorii de clasa I (alin.(1) art.2186 CC RM); (3)„Preciputul fără limite” – soțul supraviețuitor dobândește preciputul fără limite atunci când vine la moștenire în concurs cu rudele din clasa II de moștenitori sau cu bunicii (alin.(1) art.2186 CC RM). V.Concluzii: (1)Dreptul la preciput al soțului supraviețuitor a fost instituit de către legiuitorul moldav ca un instrument de protejare a stării emoționale și a personalității soțului supraviețuitor. (2)Prin intermediul dreptului la preciput al soțului supraviețuitorsunt prevenite litigiile minore dintre moștenitori. (3)Dreptul la preciput al soțului supraviețuitor constituie o tentativăreușită de umanizare a legislației civile de către legiuitorul moldav.