Statutul juridic al mişcării internaţionale de cruce roşie şi semilună roşie
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
743 22
Ultima descărcare din IBN:
2024-02-26 19:09
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
341.33:614.885 (1)
Drept de război. Relații de drept internațional în timp de război (74)
Accidente. Riscuri. Hazarduri. Prevenirea accidentelor. Protecţie personală. Siguranţă (125)
SM ISO690:2012
STOICA, Dumitru. Statutul juridic al mişcării internaţionale de cruce roşie şi semilună roşie. In: Sesiune națională cu participare internațională de comunicări științifice studențești, Ed. 26, 1 februarie - 1 martie 2022, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Centrul Editorial-Poligrafic al USM, 2022, Ediția 26, Vol.1, pp. 189-191. ISBN 978-9975-159-50-0.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Sesiune națională cu participare internațională de comunicări științifice studențești
Ediția 26, Vol.1, 2022
Sesiunea "Sesiunea naţională cu participare internațională de comunicări ştiinţifice studenţeşti"
26, Chișinău, Moldova, 1 februarie - 1 martie 2022

Statutul juridic al mişcării internaţionale de cruce roşie şi semilună roşie

CZU: 341.33:614.885

Pag. 189-191

Stoica Dumitru
 
Universitatea de Stat din Moldova
 
 
Disponibil în IBN: 4 iulie 2022


Rezumat

“Creierii ţâşnesc din capete zdrobite, membre fracturate sunt strivite, corpurile devin o masă amorfă. Pământul este îmbibat de sânge, iar câmpul este presărat cu resturi de corpuri omeneşti mutilate”. Aşa descria omul de afaceri elveţian Henry Dunant lupta de la Solferino, la care a fost martor pe 24 iunie 1859.Mișcarea Internațională de Cruce Roșie și Semilună Roșie s-a născut la inițiativa unui om de afaceri elvețian, Henry Dunant (1828-1910) în anul 1859, după una dintre cele mai sângeroase bătălii ale secolului, Bătălia de la Solferino.Dunant a atras atenția lumii asupra necesității de a înființa societăți de ajutor și de a promova un acord internațional cu privire la ajutorarea răniților și la persoanele care îi îngrijesc[1]. În urma situațiilor oripilante văzute la acea bătălie, Henry Dunant a scris o carte și a publicat-o pe cheltuiala sa, în noiembrie 1862. Cartea propunea două idei care s-au dovedit a avea o importanță crucială:Înființarea, în fiecare țară, a unei societăți de ajutorare a răniților pe timp de război, alcatuită din voluntari, promovarea unui acord internațional care să protejeze soldații răniți pe câmpul de luptă și pe aceia care îi îngrijesc, oferindu-le astfel un statut neutru. Ab initio, contrar ceea ce se crede, Comitetul Internațional al Crucii Roșii nu este o organizație non guvernamentală în adevăratul sens al cuvântului, dar nici o organizație internațională. Deoarece membrii săi pot fi doar cetățeni Elvețieni, instituția nu desfășoară o politică deschisă indivizilor din alte state. Cuvântul „internațional” din titulatura sa nu se referă la capacitatea unei persoane de a fi membru, ci la scopul de a întreprinde acțiuni internaționale, conform Convențiilor de la Geneva. CICR deține privilegii speciale și imunitate legală în mai multe state, bazate pe legile din statele respective sau pe acorduri între comitet și guvernele naționale. Conform legii Elvețiene, CICR este o asociație privată Crucea Roșie Internațională este un termen des utilizat, dar din punct de vedere juridic, folosirea acestui termen este eronată, deoarece nu există o organizație internațională ce ar deține o asemenea denumire.În realitate, Mișcarea Internațională de Cruce Roșie constă în mai multe organizații distincte, independente din punct de vedere legal, însă unite în cadrul aceeași mișcări, pe principii de bază, obiective, simboluri, statute și organe de conducere comune[2]. Mișcarea Internațională de Cruce Roșie și Semilună Roșie are la baza sa următoarele instituții : Comitetul Internațional al Crucii Roșii (CICR), Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie și Societățile Naționale de Cruce Roșie și Semilună Roșie. Comitetul Internațional al Crucii Roșii, dispune de un ansamblu de semne protectoare care au un regim juridic aparte : Crucea Roşie. În calitate de omagiu pentru Elveția, semnul heraldic al crucii roşii pe fond alb, format prin inversarea culorilor federale. Semiluna Roșie, Leul și Soarele Roșii pentru țările care întrebuințează deja ca semn distinctiv, în locul Crucii roșii, Semiluna roșie sau Leul și Soarele roșii pe fond alb, aceste embleme sunt de asemenea admise. Cristalul Roșu, protecția civilă, lucrările și instalațiile care conțin forțe periculoase, steagul alb, scutul pentru protecţia bunurilor culturale de asemenea sunt semne protectoare ale CICR[3]. Pentru a aborda subiectul la contextul național, voi face referire la Societatea de Cruce Roşie din Moldova, fiind o organizaţie non-guvernamentală, apolitică, auxiliară autorităţilor publice în domeniul umanitar, are misiunea de a preveni şi alina suferinţa umană în orice împrejurare, fără nici o discriminare şi cu totală imparţialitate, în strictă concordanţă cu Principiile Fundamentale ale Mişcării Internaţionale de Cruce Roşie şi Semilună Roşie şi Legea Republicii Moldova nr. 139-XV din 10.05.2001 „ Cu privire la Societatea de Cruce Roşie din Moldova”[4]. Astfel, aceasta se implică în diverse activități ce au ca scop asistența umanitară și prevenirea conflicetelor armate. În lumina celor expuse supra, Mișcarea Internationala de Cruce Rosie și Semiluna Rosie, joacă un rol important în prevenire conflictelor armate. Consider că este necesar ca guvernele statelor să contribuie la asigurarea funcționalității Crucii Roșii pentru a putea contribui la ameliorarea dreptului internațional Umanitar și menținerea păcii în lume.