Neamul de nobili Botezatu din Basarabia
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
243 3
Ultima descărcare din IBN:
2024-03-06 12:07
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
929.7(478) (19)
Biografii și studii înrudite (484)
SM ISO690:2012
POŞTARENCU, Dinu. Neamul de nobili Botezatu din Basarabia. In: Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei. , Ed. 25, 8-9 octombrie 2015, Chisinau. Chişinău: Casa Editorial-Poligrafică „Bons Offices”, 2015, Ediția 25, pp. 59-60. ISBN 978-9975-87-007-8.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei.
Ediția 25, 2015
Sesiunea "Sesiunea științifi că a Muzeului Național de Istorie a Moldovei"
25, Chisinau, Moldova, 8-9 octombrie 2015

Neamul de nobili Botezatu din Basarabia

CZU: 929.7(478)

Pag. 59-60

Poştarencu Dinu
 
Institutul de Istorie al AŞM
 
 
Disponibil în IBN: 29 iunie 2022


Rezumat

Sub regimul țarist, printre nobilii din Basarabia s-au numărat și două neamuri purtătoare ale numelui de familie Botezatu: unul descindea din pitarul Ilie Botezatu, iar celălalt – din căpitanul Iordache Botezatu. La 1821, având 72 de ani, pitarul Ilie Botezatu era proprietar al moșiilor cumpărate Budeiul, Hansca, Gârlele, Buțeni, Mânzat și Bozieni, afl ate în ținutul Orhei, iar fi ii săi, Ioan și Constantin, stăpâneau moșia Scripțieni tot din acest ținut. Comisia pentru examinarea dovezilor prezentate de către nobilii din regiunea Basarabia în vederea recunoașterii nobleței din 1821 a acordat pitarului Ilie Botezatu și fi ilor săi titlul de nobil. Ioan al lui Ilie Botezatu a fost asesor la Judecătoria Ținutală Orhei (1818-1821), deputat al Adunării Deputaților Nobilimii din Basarabia (1825-1828), membru al Judecătoriei Județene Bender (1828-1831) și al Judecătoriei Județene Orhei (1831-1834), iarăși deputat al Adunării Deputaților Nobilimii din Basarabia (1834-1844), președinte al Biroului de Hotărnicie al Basarabiei (1847-1850). În 1847, Ioan Botezatu a ctitorit biserica Nașterea Maicii Domnului din Buțeni. Constantin al lui Ilie Botezatu a fost ispravnic al ținutului Ismail (de la 2 octombrie 1812), apoi a activat în cadrul cancelariei moldovenești a Departamentului I al Guvernului (5 februarie 1813 - iunie 1819). Ulterior, a fost ispravnic al ținutului Akkerman (18 iunie 1819 - 13 septembrie 1821) și al județul Hotin (13 septembrie 1821 - 9 februarie 1822), consilier al Guvernului Regional al Basarabiei (1822-1825), consilier al Tribunalului Civil Regional al Basarabiei (1825-1828), membru al Judecătoriei de Conștiință a Basarabiei (1828-1837), președinte al Tribunalului Civil Regional al Basarabiei (1837-1847). La 1835, în satul Târșiței locuia moșiereasa Elena Botezatu, văduva răposatului Iordache Botezatu, împreună cu doi fi i ai săi: Ioan și Costache. La 15 mai 1840, având în vedere că soțul ei a fost fi ul clucerului Dimitrie Botezatu, Adunarea Deputaților Nobilimii din Basarabia a decis s-o înscrie pe Elena Botezatu împreună cu cei doi fi i ai ei, în rândul nobilimii.