Brățări cu capetele decorate cu granule din regiunea carpato-balcanică (secolele XIII-XV)
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
241 1
Ultima descărcare din IBN:
2023-09-05 23:12
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
902/903.2"XII-XIV" (1)
Preistorie. Vestigii preistorice, artefacte, antichități (254)
SM ISO690:2012
REABŢEVA, Svetlana. Brățări cu capetele decorate cu granule din regiunea carpato-balcanică (secolele XIII-XV). In: Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei. , Ed. 25, 8-9 octombrie 2015, Chisinau. Chişinău: Casa Editorial-Poligrafică „Bons Offices”, 2015, Ediția 25, pp. 38-39. ISBN 978-9975-87-007-8.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei.
Ediția 25, 2015
Sesiunea "Sesiunea științifi că a Muzeului Național de Istorie a Moldovei"
25, Chisinau, Moldova, 8-9 octombrie 2015

Brățări cu capetele decorate cu granule din regiunea carpato-balcanică (secolele XIII-XV)

CZU: 902/903.2"XII-XIV"

Pag. 38-39

Reabţeva Svetlana
 
Institutul Patrimoniului Cultural al AŞM
 
 
Disponibil în IBN: 28 iunie 2022


Rezumat

Pentru teritoriul carpato-balcanic brățări cu capetele decorate cu granule erau caracteristice perioadei din secolul al XIII-lea până în secolul al XV-lea. În acest timp, aspectul brățărilor a suferit mai multe modifi cări. Cele mai timpurii descoperiri de brățări cu capete decorate cu granule provin din tezaurele de la Voinești și Oțeleni De pe teritoriul Republicii Moldova ne este cunoscut doar un fragment de brățară de acest fel, care provine dintr-o colecție particulară și al cărui loc de descoperire nu poate fi stabilit cu precizie și datează la sfârșitul secolului al XIII-lea - secolul al XIV-lea. Majoritatea pieselor de acest tip provine, însă, din Dobrogea și Țara Românească. În secolul al XIII-lea poate fi datată și o brățară îngustă torsionată cu capete ovale, decorate cu granule masive și sârmă fi ligranată din tezaurul de la Mihail Kogălniceanu. Drept exemple de piese din secolul al XIV-lea pot servi brățările de la Păcuiul lui Soare, Gogoșu. Evoluția ulterioară a acestor brățări se refl ectă în mărirea dimensiunilor capetelor, standardizarea și caracterul mai simplu al decorului. Spre secolul al XV-lea, dispar brățările împletite, iar la cele torsionate sârma devine mai masivă și mai puternic torsionată. În locul sârmei fi ligranate, în decorul capetelor și părții torsionate a brățărilor este utilizată sârma reiată. Printre brățările cele mai târzii pot fi enumerate piesele de la Basarabi, Jiana Mare, Șușița și Schela Cladovei. Astfel, în secolul al XV-lea, apar deja brățări în cazul cărora compoziția granulată este schimbată prin gravare, tehnica niello, iar mai târziu – emailare. Se măresc dimensiunile capetelor față de corp, devin mai mari și semisferele, corpul se face mai neted și regulat. Se renunță la compozițiile simple pe capete, executate din bile granulate separate, apar bordurile din sârmă în zigzag. Pentru decorarea capetelor se utilizează gravarea cu ornamente în formă de crin. În secolele XIII-XV, asemenea brățări apar în siturile din Ungaria, Bulgaria și Macedonia. Ele sunt foarte apropiate de piesele de pe teritoriul României; astfel, evoluția acestui tip de podoabe decurge în aceeași direcție. De exemplu, o garnitură întreagă de brățări împletite din secolul al XIV-lea cu capete triunghiulare, decorate prin granulare masivă, provine din tezaurul de la Doliște, din Bulgaria. Cinci brățări similare au fost găsite în tezaurul de la Banisko. Proveniența brățărilor cu capetele decorate prin granulare și fi ligran, poate fi legată de infl uența Bizanțului, resimțită în giuvaiergeria regiunii carpato-balcanice. Aceste piese sunt tipice atât pentru Moldova, cât și pentru Țara Românească, însă numărul de descoperiri din Țara Românească este mai mare, aici fi ind mai diversifi cate și variantele târzii ale acestor podoabe.