După venirea la putere a bolșevicilor și monopolizarea puterii, religia a încetat să mai fi e o chestiune privată, atât pentru partid, cât și pentru stat. De acum încolo, partidul determina relațiile cu asociațiile religioase în statul sovietic, exprimate în acte juridice, publicate de către autoritățile sovietice, cea ce pe de o parte venea în contradicție cu învățătura marxistă despre religie ca o chestiune privată a cetățenilor, iar pe de altă parte, ducea la adoptarea unor măsuri administrative de combatere a religiei. De-a lungul istoriei statului sovietic, linia politică față de religie a suferit schimbări de mai multe ori, ca o consecință a politicii interne a statului. Schimbarea acestei direcții este legată nemijlocit de modul de interpretare din partea liderilor partidului și statului a teoriei marxist-leniniste despre stat. În istoriografi a postsovietică sunt mai multe interpretări referitoare la periodizarea istoriei relațiilor dintre stat și culte în URSS. Mai convingătoare mi se pare periodizarea propusă de O. Iu. Vasilieva, cu cele șase etape. 1917-1929 acoperă perioada de la revoluția din octombrie, decretul „Cu privire la separarea bisericii de stat și a școlii de biserică” până la hotărârea Comitetului Executiv Central și a Consiliului Comisarilor Poporului al RSFSR din 8 aprilie 1929 „Cu privire la asociațiile religioase”. 1929-1943. Aceasta acoperă perioada de la adoptarea hotărârii din 8 aprilie 1929 până la întâlnirea lui I.V. Stalin cu liderii religioși, crearea organelor de stat pentru lucrul cu organizațiile religioase. 1943-1953. Pe parcursul acestei perioade, statul abandonează planurile de distrugere a religiei și trece la revigorarea vieții bisericești în țară sub controlul strict al statului. 1954-1957. Etapa începe cu hotărârea CC al PCUS din 7 iulie 1954 „Cu privire la neajunsurile în propaganda științifi co-ateistă și măsurilor pentru îmbunătățirea ei”, care condamnă politica împăciuitoare față de biserică. 1958-1964. O nouă etapă în relațiile stat-religie începe cu hotărârea CC al PCUS din 4 octombrie 1958 „Despre nota Departamentului de Propagandă al PSUS pentru republicile unionale „Cu privire la neajunsurile propagandei științifi co-ateiste” când în conducerea PCUS a învins gruparea adepților liniei dure față de culte. 1965-1991. Perioadă cuprinde timpul instituirii în URSS a sistemului de organe de stat, a căror activitate era orientată special pentru controlul activității asociațiilor religioase până la adoptarea legii URSS „Cu privire la libertatea de conștiință și organizațiile religioase” și fi nalizează cu lichidarea Consiliului pentru problemele religiilor și împuterniciților acestuia în regiuni, teritorii, republicile autonome și cele unionale în 1991.