Identitatea socială este acea identitate care îi este acordată individului datorită locului, funcției, rolurilor, statutului care îi revin în societate. Ele trimit la modele culturale și comportamentale, la norme de acțiune și comportare și chiar de gândire. Manifestarea identității sociale, sau viziunea față de Celălalt ca reprezentant al aceluiași popor, este vizibilă în cadrul societății datorită prezenței diferitelor categorii sociale, fi ecare având statutul său, drepturile și privilegiile sale. Iar nobilimea este un exemplu clasic în acest sens, căci, fi ind elita societății, ea se considera și se identifi ca de multe ori ca o comunitate aparte în cadrul unui stat, superioară celorlalte categorii sociale datorită statutului deținut în societate. Or, dreptul de a se identifi ca ca nobil a dus la existența în permanentă a tendinței populației de a opta, prin diferite metode, pentru a fi inclusă în această categorie socială privilegiată. Astfel, în Basarabia, după anexarea acesteia la Imperiul Rus, familiile boierești pe parcursul întregului secol al XIX-lea manifestau dorința de a-și confi rma noblețea, în care scop se adresau Comisiilor instituite în acest sens de administrația imperială. O asemenea tendință era specifi că nu doar reprezentanților familiilor boierești, dar și celor care nu erau de proveniență nobilă. Aceștia din urmă, falsifi când documentele sau servind cu „credință” administrației țariste, erau incluși în Cartea Genealogică a neamurilor nobiliare din Basarabia, putând astfel a se identifi ca ca nobil. Anume drepturile și privilegiile de care benefi cia nobilimea basarabeană au condiționat acea diferență socială între această categorie și altele existente pe teritoriul dintre Prut și Nistru. Cele mai elocvente manifestări ale identității sociale erau atitudinile nobililor față de țărani și țigani, aceștia impunându-și statutul lor social superior. Căci, după cum susține în autobiografi a sa nobilul basarabean Teodor Vârnav, Safta-țiganca reprezenta pentru el cel mai iubit „predmet”, adică un simplu obiect și nu o fi ință umană. Totodată, identitatea socială a nobilimii din Basarabia se manifestă prin modul de viață, locuințele, ocupațiile, studiile, vestimentația, alimentația, petrecerea timpului liber etc., precum și prin comportamentul, atitudinile, viziunile și valorile promovate de această categorie socială. Astfel, nobilimea basarabeană avea un statut social privilegiat în comparație cu alte categorii sociale existente pe teritoriul Basarabiei, fapt de care benefi cia din plin. Nobilimea basarabeană avea drepturi politice, deținea proprietăți funciare, iar modul de viață era totalmente diferit de cel al altor categorii sociale.