Spre deosebire de alte localități din Republica Moldova, orașul Cahul nu s-a bucurat de atenția cuvenită a arheologilor. Potrivit repertoriului arheologic întocmit în anul 1993, în raza orașului există cinci situri arheologice, dintre care doi tumuli și trei așezări datând din epoci diferite. Un interes aparte prezintă centrul istoric al Cahulului, care cuprinde, printre altele, mai multe construcții subterane din cărămidă, a căror structură, funcționalitate și datare trebuie elucidate prin cercetări arheologice sistematice. În comunicare prezentăm datele preliminare referitoare la patru complexe descoperite recent în zona de construcție a Teatrului Muzical-Dramatic „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul. Trei construcții reprezintă hrube sau galerii subterane săpate la adâncimea de cca 4,5-5,5 m în solul viu și căptușite cu cărămizi arse, iar un complex constituie o locuință adâncită de tipul bordeiului, cu o vatră de foc în mijloc și pereții construiți din cărămidă nearsă. Din cuprinsul locuinței au fost recuperate numeroase fragmente de vase ceramice, de faianță sau de sticlă și alte materiale, ce permit datarea complexului în a doua jumătate a sec. XIX. Este de precizat că locuința a fost întretăiată de o galerie (nr. 1), care s-a păstrat mai bine, fi ind și mai bine cercetată. Hruba avea lungimea totală de cca 22 m, lățimea la bază în interior de 1,4-1,7 m și înălțimea de 1,7-2,1 m. Din cuprinsul galeriei 1 provin resturi de vase de lut, sticlă și faianță databile la sfârșitul sec. XIX și în primele decenii ale sec. XX. Lungimea celorlalte două galerii, dintre care una (nr. 2) este orientată N-S, iar alta plasată V-E, nu a putut fi precizată, deoarece au cupolele parțial prăbușite sau continuă sub malul gropii de fundație a teatrului. Este important de subliniat că galeria 2 este situată spre vest de groapa de fundație a teatrului, urmând a fi conservată și cercetată complet, restaurată și pusă în valoare corespunzătoare.