Este cunoscut că regele suedez, după pierderea bătăliei de la Poltava (26 iunie 1709) s-a retras la cetatea Tighina (iulie 1709 - iulie 1711) și ulterior la Varnița (iulie 1711 - februarie 1713), în speranța de a organiza/ relua lupta cu Petru cel Mare al Rusiei. Aici suedezii au amenajat trei tabere succesive. Prima tabără a fost ridicată pe malul stâng al Nistrului, la sfârșitul lunii iulie 1709, după care suedezii și-au construit cea de-a doua tabără la un cot al fl uviului, în imediata apropiere a cetății Tighina. Ca urmare a inundațiilor puternice din iulie 1711, tabăra a fost transferată pe cel de-al treilea amplasament, pe un platou înalt al Nistrului, în preajma satului Varnița. Aceasta a existat aici, se pare, până în toamna anului 1714, când suedezii rămași la Varnița după Calabalâcul de la începutul lui februarie 1713, și regele lor exilat în castelul Demirtaș, iar apoi la Demotica, de lângă Adrianopol, s-au retras în patrie. Pentru a stabili exact locul taberei, în anii 1993 și 2016, specialiștii Muzeului Național de Istorie a Moldovei au efectuat câteva sondaje arheologice. În primăvara anului 2016, în timpul amenajării, de către membrii Asociației Obștești „Femeie, Speranță, Viitor” și de elevii voluntari, a spațiului aferent monumentului în formă de obelisc dedicat regelui Carol al XII-lea, amplasat în incinta sitului „Tabăra regelui Suediei Carol al XIIlea” din satul Varnița, r-nul Anenii Noi, au fost identifi cate mai multe fragmente ceramice și bucăți de sticlă spartă, dar și pietre aparținând, probabil, unei fundații. Experții de la Chișinău și Odesa, invitați cu acest prilej, au recomandat realizarea unor sondaje arheologice de verifi care. Cercetările arheologice de sondaj au fost efectuate în imediata apropiere a obeliscului în formă de trunchi de piramidă, edifi cat în anul 1924 întru comemorarea aniversării a 200 de ani de la moartea regelui suedez Carol al XII-lea (m. 1718). Sondajele din anul 2016 au fost realizate prin intermediul unor casete dispuse în imediata apropiere/continuarea secțiunii din anul 1993. În procesul investigațiilor din anul 2016, deopotrivă cu inventarul și materialul ceramic din perioada medievală târzie și premodernă, au fost identifi cate resturi de locuințe de suprafață din eneolitic, vestigii aparținând epocii bronzului recent sau hallstattului timpuriu, culturii Sântana de Mureș-Černjahov și materiale din perioada Evului Mediu timpuriu. Totodată, investigațiile din acest an au permis constatarea că cel mai consistent prin numărul de materiale descoperite și important prin complexitatea vestigiilor cercetate este stratul cultural cu vestigii aparținând epocii premoderne (sfârșitul secolului al XVII - începutul secolului al XVIII-lea). Secțiunile de sondaj dispuse la o anumită distanță una de alta, au scos la lumina zilei resturi ale fundațiilor de piatră de la un edifi ciu cu plan dreptunghiular de mari dimensiuni (25×10 m), cu urme de incendiu. Construcția era împărțită în opt compartimente prin pereți intermediari din piatră. În interiorul complexului cu fundație de piatră au fost descoperite multe cuie din fi er de diferite dimensiuni, fragmente ceramice, locală și de import (inclusiv central-europeană și otomană), dar și fragmente de recipiente din sticlă și sticlă de geam. Tot aici au fost găsite: o monedă din metal alb, fragmente de pipă din ceramică, aplici și catarame din bronz, toate aparținând perioadei de la sfârșitul secolului al XVII-lea - începutul secolului următor. Analiza comparată a materialelor arheologice identifi cate, a surselor documentare scrise (cronicărești sau memorialiste), a imaginilor (planurilor) de epocă ale Taberei regelui Carol al XII-lea de la Varnița sau ale celor rezultate din investigațiile de la mijlocul secolului al XIX-lea, ne-au permis de a enunța ipoteza că fundația edifi ciului de piatră, ale căror resturi au fost descoperite, poate aparține uneia dintre cele trei clădiri de zid, din cadrul Taberei suedeze, descrise de călători, ambasadori atașați la curtea regelui suedez sau de martorii oculari care au vizitat sau cercetat tabără în perioada ulterioară. Dacă în anul 1993 a fost propusă ipoteza că pe acest loc s-ar afl a resturile fundației palatului regal, construit de regele suedez în toamna anului 1711, cercetările noastre permit de a face o precizare importantă. Dezvelirea integrală a resturilor fundației de piatră, corelarea dimensiunilor ei, au făcut să presupunem că au fost scoase la lumina zilei resturile de piatră ale fundației cancelariei regale itinerante. Posibil că celelalte construcții, inclusiv palatul regelui Carol al XII-lea, care au existat pe teritoriul taberei militare, în prezent sunt acoperite de construcțiile contemporane ale locuitorilor comunei Varnița.