Situl Saharna-Țiglău „Cetate” (coordonate: 47° 42’ 15” N, 28° 57’ 60” E) este amplasat la nord-vest de satul Saharna, raionul Rezina, pe malul înalt și abrupt al râului Nistru, care are în acest loc o altitudine relativă de cca 85 m. Fortifi cația a fost descoperită în urma studierii ortofotoplanurilor și a cercetărilor de suprafață întreprinse în primăvara anului 2016. Ea are o formă rotundă cu diametrul de cca 40 m (cca 0,12 ha) și este înconjurată cu o linie defensivă care, actualmente, se prezintă sub forma unui „val” cu lățimea la bază de cca 3-4 m și înălțimea de 0,3-0,4 m. Cu scopul de a clarifi ca tehnica de construcție a elementelor defensive și de a stabili perioada edifi cării lor, pe latura de sud-vest a cetății a fost trasată o secțiune cu dimensiunile 10×2 m, orientată perpendicular pe „valul” de apărare. Ca urmare a investigațiilor arheologice sub stratul de humus, la adâncimea de cca 0,10-0,15 m de la nivelul actual de călcare, au fost descoperite ruinele unei construcții defensive, reprezentate de o lentilă de sol argilos în amestec cu fragmente de lut ars și bucăți mărunte de lemn carbonizat. Aceasta suprapunea nivelul antic de călcare și avea lungimea de cca 3 m și grosimea de cca 0,3-0,5 m. În profi lul de est al secțiunii, sub marginea de nord a lentilei au fost sesizate urmele unei gropi de par cu diametrul de cca 0,2 m și adâncimea de cca 0,25 m. Plecând de la situația arheologică atestată în secțiune se poate presupune existența unui „zid” cu lățimea de cca 2 m, edifi cat dintr-o carcasă de lemn, umplută cu sol argilos. Probabil, partea exterioară a „zidului” a fost unsă cu lut, despre ce mărturisesc bucățile de lut ars descoperite în preajmă. În stratul de dărâmătură au fost descoperite cinci fragmente de ceramică traco-getică modelată cu mână și un fragment de amforă grecească. Fragmente similare au fost atestate și în stratul de sol de sub construcția defensivă. În fața „zidului”, la distanța de cca 1,0 m, de la nivelul antic de călcare a fost săpat un șanț de apărare cu adâncimea de cca 0,8 m, lățimea de 2 m în partea superioară și cca 0,5 m – în cea inferioară. Umplutura șanțului consta din cernoziom cu impurități de lut. În spatele „zidului”, în incintă, a fost surprins un strat de cultură nesemnifi cativ în care au fost descoperite cca 20 fragmente de ceramică tracogetică modelată cu mâna, trei fragmente de amforă grecească, bucăți de lut ars și fragmente de oase de animale. Astfel, conform materialelor atestate, atât situl, cât și sistemul lui defensiv pot fi încadrate în sec. IV-III a. Chr., perioadă când în microzona Saharna a funcționat o puternică formațiune politico-administrativă traco-getică. Fortifi cația din punctul Țiglău se înscrie în lanțul de cetăți (Stohnaia IV, Stohnaia III, Saharna „Revechin”, Saharna „La Vile”, Saharna „Dealul Grimidon”) înșiruite pe malul Nistrului, la nord de situl Saharna Mare. Ea fi ind amplasată la o distanță de cca 1260 m sud de cea de la „Revichin” și cca 600 m nord față de fortifi cația Saharna „La Vile”