Așezarea cucuteniană de la Stolniceni I (r-nul Edineț, Republica Moldova). Cercetările din campania 2016
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
378 2
Ultima descărcare din IBN:
2023-05-19 10:59
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
902/903.4"634"(478) (9)
Preistorie. Vestigii preistorice, artefacte, antichități (254)
SM ISO690:2012
TERNA, Stanislav, RASSMANN, Knut, VASILACHE, Mariana, SÎRBU, Mariana, RUDI, Vitalii, RADLOFF, Kai, VORNICU-ȚERNA, Andreea. Așezarea cucuteniană de la Stolniceni I (r-nul Edineț, Republica Moldova). Cercetările din campania 2016. In: Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei. : Istorie - Arheologie - Muzeologie, Ed. 26, 20-21 octombrie 2016, Chisinau. Chişinău: Casa Editorial-Poligrafică „Bons Offices”, 2016, Ediția 26, pp. 24-27. ISBN 978-9975-87-139-6.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei.
Ediția 26, 2016
Conferința "Conferința științifică a Muzeului Național de Istorie a Moldovei."
26, Chisinau, Moldova, 20-21 octombrie 2016

Așezarea cucuteniană de la Stolniceni I (r-nul Edineț, Republica Moldova). Cercetările din campania 2016

CZU: 902/903.4"634"(478)

Pag. 24-27

Terna Stanislav1, Rassmann Knut2, Vasilache Mariana3, Sîrbu Mariana3, Rudi Vitalii4, Radloff Kai2, Vornicu-Țerna Andreea5
 
1 Universitatea „Şcoala Antropologică Superioară“,
2 Comisia Romano-Germanică (RGK) - Institutul Arheologic German, Frankfurt pe Main,
3 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei,
4 Academia Națională de Științe din Ucraina,
5 Muzeul Județean Botoșani
 
 
Disponibil în IBN: 27 iunie 2022


Rezumat

Cercetările din anul 2016 din așezarea eneolitică de la Stolniceni au fost, asemenea celor din anul precedent, realizate conform datelor oferite de planul geofi zic. Pentru această campanie s-a propus investigarea mai multor tipuri de anomalii din partea de nord-est a sitului, mai exact șanțurile concentrice din jurul așezării, unul dintre drumurile magistrale de acces și un probabil cuptor de ars ceramica, precum și o groapă din partea centrală a sitului. Astfel, au fost deschise patru secțiuni, însumând peste 150 m2. În secțiunea 1 au fost cercetate trei șanțuri și resturile unei palisade amplasate spre interiorul șanțurilor. Șanțurile nu erau prea adânci, excepție făcând cel exterior, cu o adâncime considerabilă pe sectorul investigat. Șanțurile au fost deschise pentru mult timp și nu au fost astupate de către locuitorii așezării, fapt demonstrat de prezența unor materiale mai târzii în umplutura acestora (un fragment ceramic din eneoliticul fi nal în șanțul 2 și toarta unei amfore romane în șanțul 3). Spre interiorul celor trei șanțuri, în direcția centrului așezării, au fost cercetate urmele unei palisade înguste, fi ind documentată și partea inferioară a gropilor de pari (puternic afectate de bioperturbările ulterioare). Pe o lungime de cel puțin 9 metri dinspre palisadă spre interiorul așezării a fost semnalată prezența unui sol ce avea în compoziție pietriș mărunt și cioburi cucuteniene. Cel mai probabil, acesta reprezintă urmele unei nivelări artifi ciale masive a terenului, realizată în perioada de existență a așezării eneolitice. Secțiunea 2 a fost amplasată transversal peste o anomalie interpretată drept una dintre căile magistrale de acces în așezare. Menționăm că respectivul complex arheologic este primul drum magistral cercetat în cultura Cucuteni-Tripolie. Acesta s-a prezentat sub forma unei benzi întunecate, lată de câțiva metri, din sol foarte compact, bătătorit, aproximativ pe centrul secțiunii. Materialul arheologic (ceramică, oase, lut ars) este foarte fragmentar; puține dintre artefacte au dimensiuni ce depășesc de 2,5×2,5 cm. În partea inferioară, drumul prezenta o ușoară alveolare pe latura nordică. Pe fundul acesteia, inventarul arheologic prezintă un grad de fragmentare mai redus, fi ind alcătuit din cioburi și fragmente de lut ars de dimensiuni mai mari (unul dintre fragmentele de lut ars remarcânduse prin greutatea deosebit de mare). Secțiunea 3 a fost amplasată peste una dintre anomaliile interpretate drept un cuptor de ars ceramica, incluzând și groapa aferentă acesteia și palisada așezării (anomalia fi ind amplasată la periferie). Aici, traseul palisadei s-a conturat prin prezența masivă a resturilor arheologice (ceramică și oase) dispuse în linie; conturul palisadei a fost documentat în plan orizontal, însă gropile de pari nu au fost surprinse. Probabil, inventarul arheologic recuperat reprezintă deșeurile aruncate sub palisadă, iar lipsa parilor se datorează unei conservări mai proaste a acestora și unei confi gurații diferite a reliefului față de porțiunea cercetată în S. 1. În sudul secțiunii a fost dezvelit un cuptor de ars ceramica, cu o construcție complexă, ce constă în existența a două canale de pătrundere a aerului fi erbinte provenit de la focul făcut într-o groapă auxiliară, de alimentare. Peste canale erau puse plăci discoidale sau scutiforme din lut, iar peste acestea erau așezate vasele. Pentru prima dată, o astfel de placă a fost descoperită in situ, prăbușită peste fundul unuia dintre canale. Interesant este faptul că, după utilizare, bolta cuptorului a fost demontată și depusă în altă parte a așezării, iar cuptorul „deschis” și zona aferentă acestuia (incluzând spațiul lutuit din față care servea pentru alimentarea focului) au fost acoperite cu fragmente ceramice provenite de la mai multe vase de dimensiuni mari, sparte anterior și depuse intenționat aici, în stare fragmentară, împreună cu fi gurine, piese litice și din os. Secțiunea 4 (sondaj de dimensiuni mici) a fost plasată peste o groapă din centrul așezării, cu scopul de a preleva material pentru datări radiocarbon. În ea au fost găsite mai multe piese individuale din piatră și lut, precum și un număr mare de fragmente ceramice. Câteva vase au fost depuse pe fundul și pereții gropii, pe lutul steril. În umplutură a mai fost găsit un vas întregibil din categoria Cucuteni C. La fel ca în campania din anul precedent, unul dintre scopurile cercetărilor de la Stolniceni a constat în prelevarea unui spectru larg de date pentru cercetări interdisciplinare. Astfel, au fost colectate peste 70 de probe de sol pentru analize XRF, probe paleobotanice, probe pentru fi tolite, oase pentru datările radiocarbon. Inventarul litic și cel din materie dură animală vor fi analizate traseologic. A fost recuperată o colecție importantă de ceramică, piese litice și din os, miniaturi din lut. Materialul litic cioplit (determinări – dr. Măriuca Vornicu) nu este foarte diversifi cat, fi ind alcătuit din așchii neretușate și diverse deșeuri de debitaj; piesele retușate recuperate sunt tipice pentruetapa Cucuteni B. Materia primă o constituie silexul local din platforma moldovenească, fi ind prezente și câteva piese realizate din silex volânian.