Rezultatele investigațiilor arheologice din așezarea Petreni, comuna Sofia, raionul Drochia. Campaniile 2013 și 2015
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
330 9
Ultima descărcare din IBN:
2024-01-09 13:57
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
902/903.2"634"(478) (3)
Preistorie. Vestigii preistorice, artefacte, antichități (254)
SM ISO690:2012
UHL, Regina-Anna, SÎRBU, Livia, SÎRBU, Mariana. Rezultatele investigațiilor arheologice din așezarea Petreni, comuna Sofia, raionul Drochia. Campaniile 2013 și 2015. In: Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei. : Istorie - Arheologie - Muzeologie, Ed. 26, 20-21 octombrie 2016, Chisinau. Chişinău: Casa Editorial-Poligrafică „Bons Offices”, 2016, Ediția 26, pp. 23-24. ISBN 978-9975-87-139-6.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei.
Ediția 26, 2016
Conferința "Conferința științifică a Muzeului Național de Istorie a Moldovei."
26, Chisinau, Moldova, 20-21 octombrie 2016

Rezultatele investigațiilor arheologice din așezarea Petreni, comuna Sofia, raionul Drochia. Campaniile 2013 și 2015

CZU: 902/903.2"634"(478)

Pag. 23-24

Uhl Regina-Anna1, Sîrbu Livia2, Sîrbu Mariana3
 
1 Institutul German de Arheologie,
2 Institutul Patrimoniului Cultural al AŞM,
3 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
 
Disponibil în IBN: 27 iunie 2022


Rezumat

În vara anului 2013 au continuat cercetările arheologice în cadrul așezării eneolitice Petreni, urmare a celor efectuate în anii 2011 și 2012. A fost trasată o secțiune de 20×13 m (AE141) căreia i s-a mai anexat în partea de sud-vest un careu de 5×8 m (AE130), având suprafața totală de 300 m2. Datorită volumului mare de lucru cercetările au fost stopate la nivelul stratului trei, și au fost reluate în anul 2015, tot atunci fi ind redeschisă și secțiunea conservată în anul 2012 la nivelul stratului opt (AE151). Scopul investigațiilor a fost cercetarea locuinței și a altor anomalii surprinse în urma scanării geomagnetice. Astfel, la nivelul stratului doi s-au conturat resturile locuinței formate din fragmente de chirpic de lut de diferite dimensiuni, arse de la slab la puternic, unele cu amprente de nuiele, bârne sau resturi vegetale. Stratul de dărâmătură ocupa o suprafață de 10,50×5,0 m, avea grosimea de 0,40-0,60 m, formă dreptunghiulară și era orientat longitudinal pe axa est-vest. În partea de sud au fost localizate resturile unui cuptor și a unei vetre. Totodată, în perimetrul ocupat de locuință au fost fi xate un șir de alte complexe reprezentate prin aglomerații de ceramică, sau elemente de construcție: grindă, bârnă carbonizată, fragmente de lipitură/tencuială, resturi de la pereții interiori și exteriori, structuri de lut ars ș.a. De asemenea, în cadrul secțiunii au fost surprinse două gropi și o porțiune din șanțul vechi al așezării. Prima groapă, probabil menajeră, era piriformă în secțiune cu fundul drept, adâncimea de 1,2 m și diametrul de circa 4,0 m. Umplutura gropii prezenta un sol lutos de culoare brună în amestec cu diverse vestigii. A doua, probabil, o vatră adâncită, a fost săpată în strat steril, de formă oval-circulară în plan cu pereții ușor rotunjiți spre fundul drept. Solul din umplutura gropii era lutos și întunecat la culoare în amestec cu diverse materiale arheologice. Aici s-a descoperit o placă fragmentară din piatră, de formă semicirculară, cu suprafața bine șlefuită și urme de ardere. Șanțul intersectează secțiunea pe liniaNNE-SSV, are lățimea cuprinsă între 0,4-1,1 și 2,0-2,6 m, și adâncimea de 1,4-1,6 m. Conturul acestuia este neregulat deoarece era format din mai multe gropi. Capătul sudic al șanțului se fi nisează cu o groapă de formă neregulată, fund albiat și pereți drepți prevăzuți pe una din laturi cu o nișă semiovală în secțiune. Adâncimea acesteia era de 2,4-2,6 m și lățimea de cca 1,5-2,0 m. Menționăm, că în procesul de cercetare au fost descoperite multiple piese individuale (lucrate din lut, os, corn, silex, piatră) și ceramică (care, din punct de vedere tehnologic, poate fi împărțită convențional în fi nă și grosieră). Deopotrivă cu descoperirile importante făcute, un loc aparte îl ocupă prezența resturilor de oseminte umane (în două din gropile cercetate) dar și surprinderea temeliei peretelui exterior al locuinței 2 și structura acesteia. Astfel, s-a constatat că temelia a fost construită în șanțul vechi al așezării. Aceasta era compusă din compartimente formate dintr-un rând de 2-3 chirpici de formă rectangulară regulată, unite între ele cu lut bătătorit și lipitură. Analiza vestigiilor arheologice descoperite și a particularităților acestora permit încadrarea lor în etapa Cucuteni BII (la Petreni: 4000-3900 cal BC), fapt confi rmat și de rezultatele săpăturilor anterioare. Datele obținute vor contribui esențial la întregirea informațiilor cunoscute și vor oferi un nou impuls în cercetarea monumentelor specifi ce acestei perioade.