În anul 2015 au fost reluate cercetările arheologice sistematice și interdisciplinare în cadrul celebrului tell Izvoare-La Izvoare din apropiere de Piatra-Neamț, ca urmare a demersurilor întreprinse de reputatul specialist dr. Gheorghe Dumitroaia. Din colectivul de cercetare al șantierului fac parte specialiști din diferite domenii de activitate, aparținând unor prestigioase instituții de profi l din România și din străinătate. Scopul noilor investigații este acela de a reconstitui cât mai bine modul de viață al comunităților umane aparținând civilizațiilor PrecucuteniCucuteni, Sântana de Mureș și Evului Mediu, care au locuit în această zonă a depresiunii Cracău-Bistrița din cadrul Subcarpaților Moldovei. De asemenea, se are în vedere obținerea de date interdisciplinare care să permită reconstituirea caracteristicilor mediului natural din zonă în perioadele respective. În acest sens, pentru prima dată în Ținutul Neamțului au fost efectuate prospecțiuni geomagnetice și fotografi i aeriene cu dronă de către specialiștii de la Institutul de Pre- și Protoistorie al Universității „Friedrich Alexander” din Erlangen-Nürnberg (Germania), coordonați de către dr. Carsten Mischka și prof. univ. dr. Doris Mischka. Aceste investigații ne oferă date importante cu privire la suprafața și dimensiunile tell-ului, stadiul de conservare al vestigiilor și intensitatea locuirii calcolitice. Totodată, este evidențiată în premieră existența unuia sau chiar a două șanțuri de apărare ce par a fi înconjurat și protejat cel puțin o parte din așezările preistorice. În același timp au fost efectuate patru sondaje, amplasate cardinal în afara depunerii antropice, în imediata sa apropiere, în vederea recoltării de eșantioane ce vor fi supuse unor investigații de natură geologică (sedimentologică), geografi că (pedologică) și biologică (palinologică), precum și o ridicare topografi că a stațiunii în sistem STEREO 70. Săpătura arheologică se va concentra pe termen scurt în extremitatea sudică a tell-ului, ocupată în trecut de o livadă de nuci, acum dezafectată, zona afl ându-se în prezent în proprietatea comunității penticostale din Piatra-Neamț și fi ind afectată de bioperturbații (crotovine de animale și rădăcini de pomi fructiferi) sau activități antropice (lucrări agricole și de depozitare a unor deșeuri menajere). În prezent investigațiile se derulează în cuprinsul secțiunii I (S. I), orientată pe direcția vest-est, cu o lungime de 70 m, lățimea cuprinsă între 2 și 5 m, iar suprafața totală de aproximativ 200 m2. Aceasta a fost împărțită în sectoare (St. 1-9) dispuse în general la 8 m distanță unul de celălalt și separate prin martori stratigrafi ci transversali, cu lățimea de 0,5 m fi ecare (M. 1-8), precum și în carouri cu latura standard de 2 m (A 1-33; B 1-10; C 10). Întreg sedimentul, atent excavat, este tamisat pentru recoltarea tuturor vestigiilor existente în cuprinsul său. Datele privind complexele și artefactele sunt înregistrate tridimensional, pe suport tipărit și în format electronic, avându-se în vedere coordonatele alfabetice, cele numerice și adâncimea, aceasta din urmă fi ind raportată la un punct de referință „0”, afl at la 337 m altitudine absolută. Vestigiile benefi ciază inclusiv de analize interdisciplinare de natură petrografi că, arheobotanică, arheozoologică, cronoarheologică, pirotehnologică, metalografi că, traseologică etc. În urma săpăturilor derulate până în prezent a fost demontat nivelul vegetal și puse în evidență vestigiile cucuteniene din această parte a sitului (amplasate în partea de vest a secțiunii), în care nu există depuneri antropice precucuteniene. În zona liberă (din partea centrală a secțiunii) dintre cea locuită și șanțuri (amplasate în partea estică a secțiunii) solul a fost îndepărtat în întregime, până la roca de bază (argilă). În extremitatea vestică a secțiunii au fost cercetate parțial vestigiile locuinței 1 (L. 1), orientată pe direcția est-vest și prevăzută cu platformă de bârne de lemn dispuse transversal peste un pat de argilă, ce avea probabil rolul de protecție a construcției față de umiditate. În interiorul acesteia au fost identifi cate resturile deranjate ale unei vetre (V. 1) ce prezenta două faze de utilizare. Construcția era prevăzută cu un interesant rit de fundare, amplasat sub platformă, ce consta într-o lentilă consistentă de cereale carbonizate și o teslă de mari dimensiuni, atent șlefuită și lipsită de urme de utilizare. În urma cercetărilor arheologice recente efectuate aici au mai fost descoperite resturi osteologice animaliere, fragmente ceramice, vase, reprezentări plastice (antropomorfe și zoomorfe), piese de os-corn sau de piatră cioplită și șlefuită, obiecte de uz casnic, podoabă și cult, artefacte de metal (cupru și fi er), întregi sau fragmentare, aparținând îndeosebi complexului cultural Precucuteni-Cucuteni, dar și culturii Sântana de Mureș sau Evului Mediu (secolele XIV-XVI).