Legitimitatea prezenței trupelor române în Basarabia și reacția populației autohtone față de ea, decembrie 1917 - martie 1918
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
221 4
Ultima descărcare din IBN:
2024-03-08 21:07
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
94(478)"1917-1918" (5)
Istoria Moldovei. Republica Moldova (67)
SM ISO690:2012
POVESTCA, Anatolie. Legitimitatea prezenței trupelor române în Basarabia și reacția populației autohtone față de ea, decembrie 1917 - martie 1918. In: Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei. : Istorie - Arheologie - Muzeologie, Ed. 27, 19-20 octombrie 2017, Chisinau. Chişinău: Casa Editorial-Poligrafică „Bons Offices”, 2017, Ediția 27, pp. 57-58.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei.
Ediția 27, 2017
Conferința "Conferința științifică a Muzeului Național de Istorie a Moldovei."
27, Chisinau, Moldova, 19-20 octombrie 2017

Legitimitatea prezenței trupelor române în Basarabia și reacția populației autohtone față de ea, decembrie 1917 - martie 1918

CZU: 94(478)"1917-1918"

Pag. 57-58

Povestca Anatolie
 
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
 
Disponibil în IBN: 24 iunie 2022


Rezumat

Importanța proceselor derulate în Basarabia în perioada 1917-1918, ca urmare a acțiunilor militare din imediata apropiere a războiului, justifi că întru totul cercetarea problemei legate de prezența armatei române pe teritoriul ținutului respectiv. Prezența armatei române a stârnit numeroase păreri și opinii, reacții negative în rândurile celora care afi rmau încercând să argumenteze prezența lor ilegală și nedorită de cătrepopulația acestui ținut. Subiectul are o bibliografi e relativ bogată, dar din asta nu rezultă că am fi destul de informați și, mai ales, că am fi informați corect. În pofi da faptului că timp de un secol a fost obiectul preocupărilor mai multor scriitori, istorici, oricât de paradoxal ar fi , adevărul rămâne necunoscut chiar și astăzi. Explicația acestei situații este simplă prin prisma celui care expune și complicată din vizorul celui care recepționează. O parte a celor care au scris au lăudat prezența ei, în timp ce altă parte a criticat-o. Starea generală a istoriografi ei acestei teme se încadrează perfect în optica celor două viziuni asupra fenomenului. După una din ele prezența armatei a fost întruchipată drept instituția care a simbolizat ideea românismului basarabean, care susține că din momentul apariției ei a avut un singur obiectiv – unirea Basarabiei cu România, adică aceasta a fost menirea ei, idee întâlnită și dezvoltată de majoritatea cercetătorilor români. Cealaltă viziune, la fel de unilaterală, întruchipează prezența armatei române ca ceva antipopular și ostil intereselor populației basarabene, catalogând-o ca fi ind antirusească și antisovietică. Cercetătorii sovietici prezentau evenimentele din Basarabia prin prisma și din perspectiva luptei de clasă, evidențiind rolul revoluționar al militarilor ruși în lupta contra Guvernului Provizoriu în Rusia și contra Sfatului Țării în Basarabia. Pentru a afi rma sau infi rma aceste opinii este important să cunoaștem și să știm care a fost realitatea acelor evenimente, atât în contextul factorilor interni cât și al celor externi care, de fapt, s-au dovedit a fi predominanți și care au catalizat și accelerat derularea evenimentelor din spațiul respectiv. Dezmembrarea Imperiului Rus ca urmare a loviturii de stat din februarie 1917, a însemnat momentul crucial în care popoarele Imperiului au accelerat lupta pentru afi rmarea independenței naționale și pentru organizare în state naționale proprii, cum a fost cel al fi nlandezilor, polonezilor, balticilor, ucrainenilor, georgienilor și, nu în ultimul rând, al moldovenilor basarabeni, în baza principiului autodeterminării.