Noi considerații privind centrul de putere getic din zona Cotnari, jud. Iași (sec. V-III î. Hr.)
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
213 3
Ultima descărcare din IBN:
2022-11-10 14:39
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
902/903:721.182(498) (1)
Arheologie (937)
Preistorie. Vestigii preistorice, artefacte, antichități (2097)
Arhitectură (635)
SM ISO690:2012
BERZOVAN, Alexandru. Noi considerații privind centrul de putere getic din zona Cotnari, jud. Iași (sec. V-III î. Hr.). In: Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei. : Istorie - Arheologie - Muzeologie, Ed. 27, 19-20 octombrie 2017, Chisinau. Chişinău: Casa Editorial-Poligrafică „Bons Offices”, 2017, Ediția 27, p. 37.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei.
Ediția 27, 2017
Conferința "Conferința științifică a Muzeului Național de Istorie a Moldovei."
27, Chisinau, Moldova, 19-20 octombrie 2017

Noi considerații privind centrul de putere getic din zona Cotnari, jud. Iași (sec. V-III î. Hr.)

CZU: 902/903:721.182(498)

Pag. 37-37

Berzovan Alexandru
 
Institutul de Arheologie Iasi, Academia Română, Filiala Iași
 
 
Disponibil în IBN: 24 iunie 2022


Rezumat

Problema cetăților getice de la cumpăna dintre prima și a doua vârstă a fi erului a fost amplu dezbătută în literatura de specialitate. La ora actuală se cunoaște un număr însemnat de cetăți, localizate pe teritoriile actuale ale României, Republicii Moldova și Ucrainei. În ce privește poziționarea lor, s-a observat că, de regulă, ele se grupează în anumite microzone, situate fi e în bazinele unor râuri, fi e la contactul dintre stepă și silvostepă și zonele deluroase acoperite de păduri. Prezenta lucrare își propune să analizeze un număr de cinci – posibil șase cetăți getice concentrate în zona limitrofă comunei Cotnari din județul Iași, la contactul dintre culmile împădurite ale masivului Dealul Mare și silvostepa Câmpiei Moldovei. Cea mai impresionantă din aceste cetăți este cea de la Cotnari-Cătălina. Benefi ciind de două incinte, această cetate prezintă o suprafață cumulată de cca 70 de hectare, celelalte fortifi cații cunoscute afl ându-se în arealul ei de vizibilitate. Cetățile de mari dimensiuni, prezența tumulilor fastuoși – morminte ale căpeteniilor și locuri de memorie pentru comunitățile vremii – și nu în ultimul rând tezaurul princiar de la Cucuteni, ne vorbesc despre puterea și prestigiul elitelor ce au controlat această regiune între veacurile V și III î. Hr.