Interpretarea etnică a vestigiilor epocii fierului în istoriografia europeană contemporană
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
240 1
Ultima descărcare din IBN:
2022-11-09 09:28
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
902/903.2"638":39(4) (1)
Preistorie. Vestigii preistorice, artefacte, antichități (254)
Antropologie culturală. Ethnografie. Obiceiuri. Tradiții. Datini. Mod de viață. Folclor (2219)
SM ISO690:2012
COROBCEAN, Andrei. Interpretarea etnică a vestigiilor epocii fierului în istoriografia europeană contemporană. In: Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei. : Istorie - Arheologie - Muzeologie, Ed. 27, 19-20 octombrie 2017, Chisinau. Chişinău: Casa Editorial-Poligrafică „Bons Offices”, 2017, Ediția 27, pp. 31-32.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei.
Ediția 27, 2017
Conferința "Conferința științifică a Muzeului Național de Istorie a Moldovei."
27, Chisinau, Moldova, 19-20 octombrie 2017

Interpretarea etnică a vestigiilor epocii fierului în istoriografia europeană contemporană

CZU: 902/903.2"638":39(4)

Pag. 31-32

Corobcean Andrei
 
Universitatea de Stat din Moldova
 
Proiecte:
 
Disponibil în IBN: 24 iunie 2022


Rezumat

În ultimii ani se poate evidenția creșterea interesului față problematica etnică în interpretarea arheologică. Este vorba atât despre apariția unor studii generale, sau dedicate unor contexte concrete. Printre contribuțiile recente, le menționăm pe cele ale lui M. Fernández-Götz, care subliniază importanța investigațiilor etnoarheologice în cercetarea etnicității în arheologie, aceasta urmând să vizeze contexte specifi ce. Consecvent abordării în cauză, același autor se referă la oportunitățile interpretării etnice a vestigiilor arheologice pentru epoca fi erului, în plină perioadă protoistorică, prin corelarea surselor narative, a materialelor arheologice cu datele etnografi ce, relevând indicatori posibili ai etnicității în arheologie. Prezintă interes felul în care autorul tratează importanța centrelor de cult ca spații ale identităților colective, astfel demonstrând efi ciența studiilor centrate pe contexte sau pe categorii concrete. Relevanței complexelor funerare în interpretarea identităților colective în arheologie îi sunt dedicate, în ultimii ani, studiile semnate de K.P. Hofmann. Unul dintre ele sugerează că formele practicilor funerare constituie expresii ale proceselor de identifi care, de construire a granițelor sociale și culturale. Deopotrivă cu alte lucrări apărute în ultimul deceniu, aceste contribuții evidențiază tendințe noi în abordarea identităților, inclusiv etnice, în cercetarea materialelor arheologice.