Descoperirea în diferite contexte arheologice atribuite epocii bronzului a unor topoare de piatră, care prezintă urme de reutilizare, ridică o serie de probleme privitoare la o astfel de practică. Sunt discutate trăsăturile tipologice ale unor exemplare păstrate în stare fragmentară, care provin din așezări, complexe funerare sau descoperiri întâmplătoare. Unele piese, cum sunt cele de la Tiraspol și Sârcova (Republica Moldova), păstrează detalii morfologice și elemente decorative ale unor topoare foarte îngrijit lucrate. La vest de Prut, exemplarele de piatră care au fost reutilizate, sunt fi e din categoria topoarelor de luptă, fi e piese comune, dar majoritatea provin din așezări. Când ne referim la reutilizare avem în vedere două situații: reperforarea unor exemplare care s-au deteriorat, sau întrebuințarea unor piese distruse ca frecătoare/pisăloage. Majoritatea pieselor analizate sunt lucrate din roci vulcanice. Faptul că unele exemplare sunt foarte îngrijit lucrate și chiar decorate, poate constitui un argument credibil că astfel de artefacte reutilizate îndeplineau și funcții simbolice. Acest aspect este argumentat de prezența unor astfel de obiecte reutilizate în inventarul unor morminte. Reutilizarea putea avea la bază rațiuni practice (duritatea rocilor, forma potrivită pentru acțiuni de zdrobire/pisare, difi cultățile de procurare a unor materiale litice de bună calitate) sau considerente care țineau de valoarea inițială pe care au putut-o îndeplini unele dintre aceste topoare de piatră (arme, simboluri de putere).