Încă de la primele descoperiri și până în prezent, lista siturilor atribuite masivului cultural Cucuteni-Tripolie din spațiul est-carpatic, este în permanentă completare. Pentru fi ecare etapă din evoluția acestei culturi au fost elaborate hărți, mai mult sau mai puțin desfășurate, care în mare parte reprezintă rodul eforturilor depuse de specialiști la realizarea repertoriilor arheologice (în România – pe județe, iar în Republica Moldova – pe raioane). Cu toate acestea, nu este cunoscut numărul exact de situri cartate în tot arealul acestei culturi, cuprins între munții Carpați, la vest și râul Nipru, la est. În ultima perioadă s-a încercat creionarea unor formule de analiză a modului de răspândire a siturilor în baza: formelor de relief; căilor de acces; zonelor de concentrare a zăcămintelor minerale ș.a. Toate aceste modele, puse în legătură cu vestigiile arheologice, vin să scoată în evidență atât modul de trai, cât și gradul de evoluție al acestor comunități. În etapa fi nală a epocii eneolitice, în cadrul masivului cultural CucuteniTripolie, au avut loc schimbări radicale care au condus la dislocarea acestuia și la apariția unor aspecte locale, ce se caracterizează printr-un ansamblu de elemente proprii doar lor. Modul de răspândire a siturilor este aproape similar celui din etapele anterioare, cu unele modifi cări, în special pentru monumentele de tip Gordinești. Până la această etapă, în silvostepa Prut-Nistru au fost cartate cca 60 de așezări, iar analiza dispunerii acestora prin prisma interpolării spațiale ne-a permis tragerea unor concluzii referitoare la amplasare, dimensiuni, vizibilitate, interdependență etc. Modelarea propusă a fost posibilă datorită unor soft-uri speciale de captare și concretizare a coordonatelor geografi ce dar și a metodelor statistice de calcul.