Expurgarea cărţilor în România comunistă: cazul lui Ion Ionescu de la Brad
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
346 1
Ultima descărcare din IBN:
2022-11-08 13:49
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
[94+929](498) (3)
Istoria României. Republica România (133)
Istoria generală (3879)
SM ISO690:2012
CHIABURU, Elena. Expurgarea cărţilor în România comunistă: cazul lui Ion Ionescu de la Brad. In: Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei. : Istorie - Arheologie - Muzeologie, Ed. 28, 18-19 octombrie 2018, Chisinau. Chişinău: Casa Editorial-Poligrafică „Bons Offices”, 2018, Ediția 28, pp. 41-42. ISBN 978-9975-87-431-1.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei.
Ediția 28, 2018
Conferința "Conferinţa ştiinţifică a Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei."
28, Chisinau, Moldova, 18-19 octombrie 2018

Expurgarea cărţilor în România comunistă: cazul lui Ion Ionescu de la Brad

CZU: [94+929](498)

Pag. 41-42

Chiaburu Elena
 
Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi
 
 
Disponibil în IBN: 23 iunie 2022


Rezumat

Ion Ionescu de la Brad, de la a cărui naştere s-au împlinit la 24 iunie 2018 două secole, este o personalitate bine cunoscută, despre care s-au scris de-a lungul timpului sute de lucrări, de mai mare sau mai mică întindere. Prin urmare, întreprinderea de a mai căuta informaţii noi despre o personalitate atât de mult studiată de cercetători, poate părea dificilă. Cu toate acestea, analiza atentă a lucrărilor privitoare la viaţa şi activitatea ilustrului înaintaş relevă faptul că de la începutul anilor ‘50 ai secolului deja trecut, unele aspecte din biografia acestuia au fost ascunse în mod deliberat cunoaşterii publice. Legăturile lui Ion Ionescu de la Brad cu Basarabia au fost ocultate sistematic de cenzura comunistă din toate lucrările ce-l priveau iar subiectul interzis cercetătorilor. S-a întâmplat astfel din cauză că după cel de-al Doilea Război Mondial România a fost obligată să elimine din conştiinţa publică orice referire la teritoriile care până atunci i-au aparţinut, dar după 1945 i-au fost luate: Basarabia, nordul Bucovinei, Cadrilaterul. Vom înfăţişa modul în care, sub imperativele cenzurii comuniste din România, au fost eliminate două episoade din biografia lui Ion Ionescu de la Brad: faptul că a fost prefectul judeţului Bolgrad în anul 1857, după ce Principatului Moldovei îi fusese retrocedat sudul Basarabiei prin tratatul de la Paris (1856) şi protestele sale în Parlamentul României din anii 1878-1880 împotriva răpirii din nou a acelui teritoriu de către Rusia prin tratatul de la Berlin (1878). Investigaţia este necesară pentru restabilirea adevărului şi pentru cunoaşterea cât mai veridică a imensei personalităţi a lui Ion Ionescu de la Brad, fiind în acelaşi timp şi o datorie morală faţă de marele precursor al agronomiei româneşti. Pentru plasarea chestiunii în contextul adecvat, studiul este structurat în două părţi: mai întâi vom face o prezentare sintetică a cenzurii comuniste aplicate în bibliotecile din România, după care vom compara scrierile consacrate lui Ion Ionescu de la Brad până în 1945 cu cele editate după acel an. Vom examina doar operele cu caracter biografic şi nu cele cu conţinut tehnic privitoare la diversele aspecte ale profesiei de agronom. Temeiul documentar este constituit din lucrări de istorie a învăţământului, a cenzurii şi a bibliotecilor în România, lucrările de / şi despre Ion Ionescu de la Brad păstrate în colecţiile Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” din Iaşi precum şi cataloagele acestei biblioteci.