Intrarea armatelor române în spaţiul dintre Prut şi Nistru, s-a făcut la cererea unor lideri ai Republicii Democratice Moldoveneşti cu scopul de a restabili ordinea şi liniştea perturbată de insurgenţii bolşevici; de luare sub ocrotire şi pază a principalelor artere de comunicaţii, drumuri, căi ferate, depozitele de muniţii şi alimente aflate în subordinea Aliaţilor. Pe fundalul evenimentelor Războiului I Mondial, al Revoluţiei / loviturii de stat bolşevice din Rusia, al incertitudinii existente în societatea de atunci, utilizarea forţei de către Armata Română în atingerea scopului sus-menţionat, a cauzat un şir de reacţii, manifestate diferit, atât din partea populaţiei cât şi a autorităţilor basarabene, fiind deschisă astfel „cutia pandorei” de interpretare a acţiunilor întreprinse de comandamentul Armatei Române, caracterizat prin violenţe şi abuzuri generalizate faţă de populaţia civilă. Urgenţa cu care urma să se facă restabilirea ordinii publice în Basarabia, uzura morală a războiului au fost factorii care au determinat radicalismul acţiunilor cu elementul excluderii dreptului civil în soluţionarea conflictelor dintre părţi. Violenţa Armatei Române convenţional o putem califica: violenţa contra persoanelor înarmate şi violenţa contra persoanelor civile (neînarmate) din Basarabia. Violenţa din partea trupelor române lua forma arestărilor, bătăilor, rechiziţiilor, mai rar a execuţiilor extrajudiciare, care erau drept răspuns la agresiunile cu bâte, topoare, furci venite din partea ţăranilor. Au fost create astfel două dimensiuni ale realităţii: una pozitivă, alta negativă. În limitele acestor două dimensiuni pot fi încadraţi actorii politici de atunci (forţele revoluţionare bolşevice, socialiştii, minorităţile naţionale, ţăranii şi ostaşii moldoveni, clasa intelectuală, politicienii şi Armata Română). Actorii politici ai celor două dimensiuni, pot uşor nimeri atât în dimensiunea pozitivă cât şi în cea negativă, depinde în ce tabără se află cel ce interpretează şi cum se face aprecierea evenimentului, subiectiv sau obiectiv. Între aceste două extreme manevrează astăzi istoriografia contemporană la descrierea perioadei aflării Armatei Române în Basarabia.