Noi descoperiri de amulete- călăreţi de bronz din perioada medievală timpurie în spaţiul pruto-nistrean
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
337 2
Ultima descărcare din IBN:
2022-11-07 10:31
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
069.5:902/903.2(478) (2)
Muzee. Expoziții permanente (505)
Preistorie. Vestigii preistorice, artefacte, antichități (254)
SM ISO690:2012
TENTIUC, Ion, BUBULICI, Valeriu. Noi descoperiri de amulete- călăreţi de bronz din perioada medievală timpurie în spaţiul pruto-nistrean. In: Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei. : Istorie - Arheologie - Muzeologie, Ed. 28, 18-19 octombrie 2018, Chisinau. Chişinău: Casa Editorial-Poligrafică „Bons Offices”, 2018, Ediția 28, pp. 16-18. ISBN 978-9975-87-431-1.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei.
Ediția 28, 2018
Conferința "Conferinţa ştiinţifică a Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei."
28, Chisinau, Moldova, 18-19 octombrie 2018

Noi descoperiri de amulete- călăreţi de bronz din perioada medievală timpurie în spaţiul pruto-nistrean

CZU: 069.5:902/903.2(478)

Pag. 16-18

Tentiuc Ion, Bubulici Valeriu
 
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
 
Disponibil în IBN: 23 iunie 2022


Rezumat

Recent în colecţia MNIM au intrat trei piese din categoria plasticii din metal de mici dimensiuni, reprezentând luptători călare. Amuletele-călăreţi de bronz au fost descoperite în partea central-nordică a spaţiului pruto-nistrean. Toate piesele fac parte din tipul II al clasificării propuse pentru această categorie de materiale arheologice (Postică, Tentiuc 2014, 45-72). Cea mai bine conservată este piesa descoperită lângă localitatea Gordineşti, r-nul Rezina. Aceasta are lungimea de 3,7 cm. şi înălţimea de 2,8cm. Pandantivul a fost turnat într-un tipar monovalv, spatele fiind neted. Imaginea calului şi a călăreţului sunt redate schematic. Piesa reprezintă figurina stilizată a călăreţului mergând spre stânga. Calul este redat în galop, are botul întins şi gâtul curbat, frumos profilate. Călăreţul, încălecat, are corpul întors spre stânga, acesta fiind imaginat en face. Capul călăreţului, bine proporţionat, are partea superioară netedă, reprezentând un coif semisferic. Personajul are picioarele îndoite din genunchi, fapt ce sugerează că membrele s-ar sprijini pe scăriţe de şa. Călăreţul are ambele mâini ridicate din coate, cu palmele lăsate în jos, în care ţine o sabie lungă. Pe pandantivul de la Gordineşti arma este sesizată doar pe partea din spate a calului, spre deosebire de piesa nr. 1, de la Lucaşeuca (?), unde aceasta este foarte bine profilată. La piesa nr. 2, de la Lucaşeuca (?), călăreţul ţine braţele cu palmele neobişnuit de apropiate, în comparaţie cu alte exemplare cercetate de noi. Menţionăm că cele două piese de la urmă, numite convenţional, de la Lucaşeuca, nu s-au păstrat integral. Amuletele-călăreţi din bronz reprezintă o categorie de piese, care au suscitat mult atenţia cercetătorilor în ultimele decenii. Ele sunt răspândite pe arii geografice destul de extinse, din Caucazul de Nord şi până în Balcani. Acestea au fost descoperite, cum cred cei mai mulţi cercetători, în special în regiunile locuite, permanent sau temporar, de alani, populaţie de neam iranian, originare din nordul Caucazului. Cât priveşte ancorarea cronologică, este demonstrat că perioada de circulaţie a pandantivelor din bronz, reprezentând cai şi călăreţi, se încadrează în intervalul de timp cuprins în secolele X-XI sau XI-XII p. Chr. În spaţiul pruto-nistrean au fost descoperite şi incluse în circuitul ştiinţific 24 de pandantive reprezentând călăreţi din bronz. Cartarea pieselor a evidenţiat tendinţa de concentrare a pieselor în lungul Nistrului, în exclusivitate pe malul drept, dar şi la hotarul dintre stepă şi silvo-stepă. Din punct de vedere tipologic, între Prut şi Nistru, au fost identificate patru categorii de piese de acest fel. Cele mai reprezentative sunt piesele din cadrul tipul I (tipul Hansca I) cu şapte amulete, descoperite în exclusivitate doar în spaţiul pruto-nistrean. Aici calul şi călăreţul merg spre stânga, personajul este prezentat în profil, cu braţul drept ţine căpăstrul, iar cu cel stâng un pumnal scurt. Toate presele sunt înzestrate cu orificiu, realizat în regiunea capului călăreţului, care servea pentru prindere-agăţare. Tipul II (tipul Hansca II) este reprezentat de 15 piese. Imaginează calul şi călăreţul mergând spre stânga. Personajul are corpul şi capul întors spre privitor, en face. Cu ambele mâini călăreţul ţine o sabie lungă, prevăzută cu mâner profilat şi teacă, dispusă în lungul corpului cabalinei. Tipurile III şi IV, descoperite una la Hansca şi alta la Bolgrad, reprezintă piese unicat. Dintre ele doar cea de la Bolgrad, reprezentând un călăreţ cu şoim de vânătoare pe braţ, merge spre dreapta.