Венгрия и Молдавия в 1991 – 2011 гг. Интересы Венгрии: Теория и практика
Închide
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
1034 1
Ultima descărcare din IBN:
2017-11-18 17:48
SM ISO690:2012
GABOR, Dieni. Венгрия и Молдавия в 1991 – 2011 гг. Интересы Венгрии: Теория и практика . In: Revista Moldovenească de Drept Internaţional şi Relaţii Internaţionale, 2011, nr. 4, pp. 139-144. ISSN 1857-1999.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Revista Moldovenească de Drept Internaţional şi Relaţii Internaţionale
Numărul 4 / 2011 / ISSN 1857-1999 /ISSNe 2345-1963

Венгрия и Молдавия в 1991 – 2011 гг. Интересы Венгрии: Теория и практика

Pag. 139-144

Gabor Dieni
 
 
Disponibil în IBN: 16 decembrie 2013


Rezumat

In this article the author tries to outline some elements of history of diplomatic relations between Hungary and Moldova, and to express some thoughts about the possible role of the Hungarian state in the post-Soviet region. The question is, whether Hungary, in general, has its own political and national interest, connected with Moldova? Although these countries in geographical sense, are not far from each other, and some general historical background connects us (Moldovans themselves occur from territory of historical Hungary, Maramurosh area, whence they have moved in the middle of 14 century to the east, Moldova), however, this question has its place. It is necessary to pay attention to the fact that despite our historical links, till now there is no any unambiguous name of Moldavia in the Hungarian language. It is known as Moldva, Moldova. Such a phenomenon, in our opinion, is explained not only by the fact that the historical territory of Moldavia does not coincide with the territory of this State - also the name of Moldova, Moldva is used in the Hungarian language, as the area, placed at the east of the Carpathians, where chango ―Moldavian Hungarians‖ Hungarian ethnic group live, but also by the fact that contemporary Moldovan statehood has no continuous existence, it has emerged only after the Soviet collapse. Moldova is not the unique country at the post-soviet area that has no specific name in Hungarian language. In the case of Belarus, Kazakhstan, Kyrgyzstan, Tajikistan, Uzbekistan, a similar phenomenon is also observed. This suggests that for the Hungarians these post-soviet countries - most of which were formed as a sovereign and independent states since 1992 – are certain white spots.

În acest articol, autorul încearcă să contureze unele elemente din istoria relaţiilor diplomatice între Ungaria şi Republica Moldova, şi să-şi exprime câteva gânduri cu privire la rolul posibil al statului ungar în această regiunea post-sovietic. Dilema constă în faptul dacă există, în general, în Ungaria, interese politice şi naţionale, asociate cu Moldova? Deşi aceste ţări, în sens geografic, sunt plasate nu departe una de cealaltă, şi ne conectează unele elemente istorice generale (moldovenii vin teritoriul Ungariei istorice, din zona Maramureșului, din care s-au strămutat la mijlocul secolului al 14-lea la est, în Moldova). Însă, indiferent de cele expuse, această întrebare îşi are locul său. Se atrage atenţia asupra faptului că, în pofida legăturilor noastre istorice, în limba maghiară nu există încă nici un nume lipsit de ambiguitate al Moldovei, cunoscută la noi sub numele de Moldova, Moldva, Republica Moldova ... Acest fenomen, în opinia noastră, se explică nu numai prin faptul că teritoriul istoric al Moldovei nu coincide cu teritoriul acestui stat, însă, de asemenea, prin faptul, că numele de Moldova, utilizat în limba maghiară, identifică zona de la est de Carpaţi, în care trăiesc Chang, „Moldavian maghiari‖ un grup etnic maghiar, cât și prin faptul că statalitatea contemporană a Republicii Moldova a apărut doar după prăbuşirea Uniunii Sovietice, în lipsa existenței unei continuități cu vechiul stat Moldav. În spațiul post-sovietic Moldova nu este unica ţară care nu are nume specific în limba maghiară. Fenomene similare se observă și în cazul Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Uzbekistan. Acest lucru sugerează ideea, că pentru maghiari, aceste ţări post-sovietice, majoritatea dintre care s-au format ca state suverane şi independente din 1992, sunt ca niște „pete albe‖.